Prof. univ. dr. Ioan ROSCA –

USAMV Bucuresti –

Anul 2017 este un an dificil pentru pomicultorii din Romania, gerurile tarzii, precipitatiile abundente pe parcursul primaverii si inceputul verii, vor determina, cu siguranta, o scadere a cantitatii si calitatii merelor obtinute. In Romania, marul este cea mai importanta cultura pomicola, cu o raspandire din zona montana pana in cea de campie, suprafete extinse cu livezi intensive si superintensive sunt amplasate in zona de dealuri submontane si cea de podis. Potentialul de productie poate fi diminuat cu 20-30% sau uneori compromis total din cauza atacului de agenti patogeni si daunatori.

Este vara, merele varatice incep sa se coaca, pomicultorul experimentat se asigura ca daunatorii nu vor dijmui recolta si va obtine productii mari si bune calitativ. Desigur ca el are in consideratie si combaterea daunatorilor, pe care ii cunoaste, pentru ca apar in livada an de an sau sunt daunatori de carantina, impotriva carora trebuie luate masuri speciale. Livezile din Romania pot fi invadate de mai multe specii de insecte si acarieni fitofagi, specii care produc dereglari importante in procesele fiziologice ale plantelor. Ca urmare a pagubelor cantitative si calitative, produse de daunatori, pe de o parte s-a marit numarul tratamentelor chimice de combatere, aspect ce are ca urmare, evolutia exploziva a unor daunatori, in paralel cu aparitia altora care nu erau considerati daunatori, iar pe de alta parte s-a redus substantial fauna utila care contribuia la mentinerea in echilibru a populatiilor de daunatori. In Romania se supun masurilor de carantina fitosanitara daunatori ca: Eriosoma lanigerum si Quadraspidiotus perniciosus (prezenti in Romania si pentru limitarea carora se iau masuri speciale).

Cum recunoastem acesti daunatori?

Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) de 1,7-2,5 mm atacul acestui daunator se manifesta prin prezenta pe ramurele, trunchi a unor colonii caracterizate prin existenta unui invelis alb-vatos, pomii atacati fiind usor de recunoscut (fig.1). Specie polivoltina, cu 8-12 generatii/an, cu ciclu incomplet in Romania. Ierneaza, in diferite stadii de dezvoltare, in scoarta exfoliata si in partea superioara a radacinilor, ce devin active in martie, noile colonii se concentreaza in partea centrala a coroanei pomilor, in crapaturile scoartei din cauza gerului. Este un daunator foarte periculos in regiunile cu climat mai umed, formand colonii masive pe tulpini, ramuri, lastari si radacini, uneori pe pedunculul fructelor si chiar pe radacini in apropierea coletului. Pe lastarii tineri se localizeaza la baza lor, la locurile de unire, iar pe ramuri si tulpini in crapaturile scoartei. Din cauza intepaturilor produse, de daunator, tesuturile se hipertrofiaza si apar umflaturi, care treptat se maresc si iau forma de tumori sau nodozitati cu aspect canceros. Pomii devin sensibili la gerurile de peste iarna, la atacuri repetate pomii se usuca treptat. Primordial pentru asigurarea sanatatii livezii este prevenirea atacului prin folosirea de material saditor neinfestat procurat din pepiniere autorizate. Din literatura este cunoscut ca PED-ul este de 10-12 % colonii/100 ramuri dupa inflorit. Se recomanda taierea si arderea ramurilor si lastarilor atacati. Pentru tratamentele de vara se recomanda aplicarea de produse chimice de combatere, utilizand insecticidele recomandate: ACTARA 25 WG, in concentratie de 0,01% sau in doza de 0,150 kg/ha; MAVRIK 2 F, in concentratie de 0,05%, sau in doza de 0,750 l/ha in 1500 l apa; MOSPILAN 20 SP, in concentratie de 0,025% sau in doza de 0,375 kg/ha in 1500 l apa; MOVENTO 100 SC, in doza de 1,875 l/ha; NURELLE D 50/500 EC, in concentratie de 0,075%; PYRINEX 25 CS, in concentratie de 0,3% sau in doza de 4,5 l/ha in 1.500 l apa; PYRINEX QUICK, in concentratie de 0,3% sau 4,5 l/ha in 1.500 l apa.

Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus) este considerat principalul daunator de carantina in livezile de mar, in vara, dupa copulatie, femelele fecundate sunt capabile de a forma doua noi generatii la sfarsitul lunii iulie, respectiv la inceputul lunii august. Femelele adulte si larvele se raspandesc pe toate organele aeriene ale marului (tulpini, ramuri, frunze, fructe, localizandu-se mai ales pe lastari, scoarta tulpinilor si in depresiunile caliciului) (fig. 2). Pentru tratamentele de vara se recomanda aplicarea de produse chimice de combatere, utilizand insecticidele recomandate: ACTARA 25 WG (tiametoxam 25%) in doza de 0,01% sau 0,150 kg/ha; CALYPSO 480 SC (tiacloprid 480 g/l) in doza de 0,02% sau 0,3 l/ha; DECIS MEGA 50 EW (deltametrin 50 g/l) in doza de 0,0150% sau 0,225 l/ha in 1500 l apa; MOSPILAN 20 SP (acetamiprid 20%) in doza de 0,025-0,03% sau 0,375-0,450 kg/ha in functie de nivelul de infestare; MOVENTO 100 SC, in doza de 1,875 l/ha; PYRINEX 25 CS, in concentratie de 0,3%; PYRINEX QUICK, in concentratie de 0,1% sau in doza de 1,5 l/ha.

Paduchele din San Jose

Viermele merelor, paianjenul rosu comun, daunatorii pagubitori ai verii

Viermele merelor (Cydia pomonella) este daunatorul cel mai cunoscut care se manifesta in cursul verii. Adultul este un fluture mic, cu anvergura aripilor anterioare de 15-20 mm, iar lungimea corpului de 10 mm. Culoarea corpului si a aripilor este cenusie-bruna. Aripile anterioare sunt prevazute cu benzi transversale inguste, de culoare cenusiu-inchis. In regiunea apicala a aripilor anterioare se gaseste o pata semi-lunara bronzata, cu luciu metalic, delimitata de un chenar rosietic si strabatuta de linii sinuoase aurii (fig. 3). Prezinta doua generatii pe an, prima generatie, de primavara-vara, de obicei mai putin importanta a fost combatuta, dar generatia a doua, de vara-toamna se dezvolta incepand din a doua jumatate a lunii iulie si pana in septembrie. Atacul se prezinta sub doua forme: atac primar, cand fructele sunt roase superficial; atac secundar, cand fructele prezinta galerii cu excremente si rosaturi brunificate in jurul orificiului de perforare, atac cunoscut sub numele de “mere viermanoase” (fig. 4). Larvele rod galerii de nutritie in pulpa fructelor, consumand semintele si trec dintr-un fruct in altul. Larvele din a doua generatie ataca fructele ajunse la coacere. Din galeriile roase se scurge un rumegus format din excremente si resturi de hrana, adesea aglomerate cu fire matasoase. Fructele atacate sunt depreciate calitativ, cad de timpuriu si putrezesc din cauza infectiei cu ciuperci (Monilinia fructigena). Pagubele pot ajunge pana la 70 – 80 %. Impotriva generatiei a doua, se aplica un tratament in saptamana urmatoare celei in care s-a realizat sau depasit PED-ul = 2,5 fluturi/capcana/saptamana/ha, tratamentele repetandu-se ori de cate ori acest prag este atins sau depasit.

Adult de Cydia-pomonella
Cydia pomonella atac fruct

Pentru tratamentele de vara sunt avizate si se recomanda pentru utilizare produse ca: AFFIRM, in doza de 3-4 kg/ha; BACTOSPEINE DF (insecticid biologic) in doza de 0,5-1 kg/ha; CALYPSO 480 SC, in concetratie de 0,02 %; CORAGEN, in concentratie de 0,01%; DECIS 25 WG, in concetratie de 0,003%; DECIS MEGA 50 EW, in concetratie de 0,0125 %; FASTER 10 CE, in concentratie de 0,025 % sau in doza de 0,375 l/ha; FASTER GOLD 50 CE, in concentratie de 0,015 % sau in doza de 0,225 l/ha; INSEGAR 25 WG, in concentratie de 0,03% sau in doza de 0,45 kg/ha; KAISO SORBIE, in concentratie de 0,015% sau in doza de 0,225 kg/ha; KARATE ZEON, in concentratie de 0,015 % sau in doza de 0,225 l/ha; LAMDEX 5 EC, in concentratie de 0,015 % sau in doza de 0,225 l/ha; LASER 240 EC, in concentratie de 0,04 % sau in doza de 0,6 l/ha; NOVADIM PROGRESS, in concentratie de 0,075 % sau in doza de 0,125 l/ha; PROTEUS OD 110, in concentratie de 0,05% sau in doza de 0,750 l/ha; RELDAN 22 EC, in doza de 2-2,2 l/ha; SUMI ALPHA 5 EC, in concentratie de 0,02% sau in doza de 0,3 l/ha; RUNNER 2 F 0 g/l, in concentratie de 0,04% sau in doza de 0,6 l/ha; VANTEX 60 CS, in concentratie de 0,009% sau in doza de 135ml/ha; VOLIAM TARGO, in doza de 0,75-1,1 l/ha.

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) la noi in tara este raspandit in toate bazinele pomicole, incepand din lunile martie-aprilie pana toamna tarziu pana la sfarsitul lunii noiembrie. Daunatorul are corp elipsoidal, de 0,36-0,53 mm (femela), 0,22-0,35 mm (masculul) de culoare variabila, de la verde deschis, brun si galben pana la carmin sau rosu inchis (fig. 5). Prezinta 6-10 generatii/an, femelele depun ouale intr-un paienjenis de fire matasoase, obisnuit pe partea inferioara a frunzelor, mai ales de-a lungul nervurilor. Ca urmare a atacului, pe frunze apar la inceput pete de culoare galbena care apoi capata o nuanta de rosu sau brun, decolorarea incepe de la baza limbului foliar, inainteaza de-a lungul nervurii principale, si cuprinde in final toata suprafata foliara. In livada sau pe pomii individuali, atacul daunatorului se recunoaste prin culoarea generala rosiatica. Frunzele atacate se usuca si cad, inregistrandu-se defolieri, care uneori pot cuprinde 80-100% din numarul de frunze. Ca urmare a atacului, se constata o oprire a cresterii lastarilor, o coacere prematura a fructelor, avand ca efect cresterea aciditatii si scaderea continutului de zahar. Tot un daunator ce face probleme este si acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi). In cazul unor atacuri puternice se impun aplicarea tratamentelor fitosanitare cu unul din acaricidele avizate: ENVIDOR 240 SC, in concentratie de 0,04% sau in doza 0,6 l/ha; MILBEKNOCK, in doza de VERTIMEC 1,8 EC, in concentratie de 0,075%; NISSORUN 10 WP, in concentratie de 0,03%; sau insecticidul NOVADIM PROGRESS, in concentratie de 0,07% sau in doza de 1,0 l/ha.

Paianjenul rosu comun

In cursul lunilor de vara, in livezile de mar sau pe copacii izolati, se pot ivi o serie de daunatori: cicada gheboasa (Ceresa bubalus), la sfarsitul lunii iulie, paduchele verde al marului (Aphis pomi), care este periculos mai ales in primavara, cu mai putina importanta in cursul verii, tigrul parului (Tingis Stephanitis pyri) se localizeaza pe partea inferioara a frunzelor, unde produce intepaturi si absorb sucul celular. De asemenea, molia pielitei fructelor (Adoxophyes reticulana) a caror larve din prima generatie de vara se dezvolta la sfarsitul lunii iunie si iulie, pe mladitele in crestere, hranindu-se din frunzele extremitatilor pe care le unesc printr-un fir matasos, molia miniera a frunzelor (Phyllonorycter blancardella), dar pot apare si larve de lepidoptere defoliatoare, din care cea mai cunoscuta este omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *