Discutie ampla despre agentul de carantina la cartof Clavibacter michiganensis

Publicat de

In urma cu ceva timp, la Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti” a avut loc o masa rotunda, ce a avut ca tema “Probleme actuale privind controlul agentului de carantina Clavibacter michiganensis. Au participat reprezentanti ai ministerului Agriculturii, ai ASAS Bucuresti, ai INCDCSZ Brasov, ai unor statiuni de cercetare din tara, dar si fermieri cultivatori de cartofi.

Moderatorul evenimentului a fost dr. ing. Sorin Chiru, membru ASAS, alaturi de dr. ing. Aurel Badiu, de asemenea, membru ASAS. “Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus bacteria care produce putregaiul inelar al cartofului reprezinta un pericol constant pentru cultivatorii de cartof din Europa. Trebuie sa tinem sub control prezenta acestui agent de carantina, in lanurile de cartof nu numai de samanta, dar si de consum din Romania”, a spus in deschiderea mesei rotunde, Sorin Chiru.

Organziatorii intalnirii au gandit structurarea evenimentului pe mai multe teme: Dinamica suprafetelor de cartof sub incidenta putregaiului inelar; Biologia si monitorizarea bacteriei; Studiu de caz SCDC Tg. Secuiesc; Posibilitati de prevenire si control; Abordari actuale si de perspective privind producerea cartofului indemn de Clavibacter michiganensis.

Este important de adaugat faptul ca, Ministerul Agriculturii a finantat derularea unor proiecte care au fost alese acum cativa ani ca proiecte prioritare, exemplu ADER 2.2.3./2011 privind biologia si monitorizarea acestui agent de carantina. “Ne dorim o sustinere din punct de vedere al cercetarii din partea Ministerului de a ne continua aceasta activitatea pentru ca in prezent se deschid si alte perspective in combaterea ei, mai ales ca deocamdata nu exista combatere chimica asupra lui Clavibacter. Din punct de vedere al geneticii, pana acum nu s-a ajuns la progresul de a crea cartof rezistent la acest agent patogen sau total neafectat de acest agent de carantina, au spus cei implicati in organizarea acestui eveniment.

Brasovul, locul unde a fost depistat pentru prima data Clavibacter

Prima lucrare a mesei rotunde despre putregaiul inelar al cartofului a fost cea a dr. ing. Liliana Manole – Oficiul Fitosanitar Brasov, din cadrul Autoritatii Nationale Fitosanitare (ANF), care si-a propus sa abordeze cateva aspecte privind incadrarea fitosanitara a acestui agent de carantina, simptomatologie, principalele masuri fitosanitare de control pe baza programului elaborat de ANF. “Programul a fost elaborat in anul 2013 prin nota de serviciu si transmis la vremea respectiva Unitatilor Fitosanitare, Inspectoratele Teritoriale privind Calitatea Materialului Saditor, statiunilor si institutelor, si in ultimul rand, noi am avut obligatia sa informam fermierii in slujba carora toate masurile statului trebuie sa ajunga la ei. Situatia contaminarii in Brasov, din pacate detinem acest record, a inceput cu depistarea primului focar, in campania agricola 2003-2004. Protectia fitosanitara a Romaniei se bazeaza pe patru puncte principale, si anume: sanatatea plantelor este importanta pentru sustinerea si competitivitatea agriculturii, sigurantei alimentelor si protectiei mediului; introducerea si stabilirea organismelor daunatoare poate determina pagube serioase culturilor agricole; de asemenea, cresterea cantitatilor de produse de protectia plantelor; prevenirea introducerii si raspandirii organismelor de carantina este cea mai eficienta si mai sigura metoda de combatere”, a explicat Liliana Manole. Specialistul de la Brasov a vorbit si despre simptomele prin care identificam acest agent de carantina, mai ales cele de pe tulpina, dar si situatia contaminarii in Brasov.

Pentru cei prezenti, interesant a fost slide-ul care expunea situatia din Brasov intre anii 2003 si pana in 2017, despre probele contaminate cu Clavibacter. Concret, cele mai multe probe au fost depistate in campania agricola 2008-2009, adica la cartoful samanta din 111 probe, 4 au fost contaminate cu Clavibacter, suprafata contaminata 39 ha, iar la cartoful de consum din 183 de probe, 13 probe erau contaminate, iar suprafata era de 18 ha. In campania agricola 2016-2017, situatia brasoveana a fost una buna, mai exact la cartoful de samanta din 310 probe doar una a fost contaminata, iar ca suprafata doar 2 hectare. La cartoful de consum nu s-a depistat nicio proba afectata de acest agent de carantina.

Ce se intampla cu cartofii contaminati cu Clavibacter?

O intrebare extrem de importanta si care a starnit un val de discutii in cadrul intalnirii de la ASAS a fost “Ce se intampla cu cartofii contaminati cu Clavibacter?”. Raspunsul este acela ca atat cartofii de consum, dar si cei de samanta declarati contaminati vor fi incinerati intr-un loc special, destinat autodistrugerii sau vor fi predati la o fabrica de procesare. Aceasta fabrica trebuie sa prezinte dovezi clare privind evacuarea deseurilor, a resturilor vegetale, adica sa prezinta dovezi ca nu exista riscul de propagare a bacteriei. Atentie, tuberculii declarati probabil contaminati nu vor fi plantati. Ei pot fi folositi in hrana populatiei fara o reambalare sau pot fi hranite animalele, dupa ce au fost fierti in prealabil. In judetul Brasov, fermierii care au avut tuberculi contaminati, i-au predat unei fabrici, transformandu-i in urma unui amplu proces tehnologic in chipsuri.

Materialul din import, o grija-n plus

O problema ridicata de cei prezenti a fost cea referitoare la materialul din import care intra la noi in tara si care este o sursa reala de infectie. Din cauza faptului ca politia fitosanitara de la granite a disparut, materialul care intra in tara poate fi o sursa de contaminare cu Clavibacter, iar ca si tari incriminate s-au numarat Polonia, Germania, dar si Olanda.

Despre actiunile care trebuie luate in incinta de productie dupa confirmarea putregaiului inelar, invitatii mesei rotunde au enumerat cateva dintre acestea: identificarea unui spatiu din incinta fermei pentru amenajarea unei platforme pentru spalarea si dezinfectarea masinilor si utilajelor agricole; verificarea sursei de apa, a canalizarii si a fosei pentru apele reziduale; constructia platformei pentru spalarea si dezinfectarea masinilor si a utilajelor agricole.

In finalul evenimentului, alte cateva probleme au fost supuse dezbaterii, si anume: samanta de cartof care se planteaza si care din pacate, in proportie de 99% este necertificata, combaterea si stavilirea bolii, dar si despagubirea cultivatorului afectat de acest agent de carantina.

Felicia RUSANU

S-ar putea să te intereseze

Hot News