Dr. ing. Emil GEORGESCU

INCDA Fundulea

Cunoscuta de la cursurile de entomologie agricola sub denumirea de omida capsulelor de bumbac, la vremea studentiei acest daunator nu prea ne capta atentia. Ba mai mult, studenti fiind, preferam sa nu ne incarcam memoria si cu aceasta insecta, majoritatea dintre noi invatam despre daunatorii principalelor culturi agricole, sperand ca Helicoverpa armigera sa nu ne pice ca subiect, la examenul de entomologie agricola. Anii au trecut, multi dintre studentii de ieri au ajuns fermieri, unii dintrei ei in exploatatii agricole mari, de mii de hectare.

Ca o ironie a sortii, daunatorul cu care nu doreau sa isi incarce memoria la examenul de entomologie, a „poposit” de pe biletelul de examen direct in lanurile de porumb. In ultimii ani in zonele de sud si sud-est ale tarii s-au constatat probleme din ce in ce mai mari cu atacul larvelor acestui daunator. Nu numai agricultorii se confrunta cu aceasta problema ci si horticultorii, mai ales la culturile de tomate in luna august. In mod normal, in literatura de specialitate autohtona, se mentiona ca omida fructificatiilor este prezenta in sudul tarii si poate pune probleme in unii ani, pe anumite sole, fiind considerat mai mult un daunator secundar, care din cand in cand mai poate pune probleme cultivatorilor de porumb. Ei bine, in ultimul timp, problemele au aparut an de an, pe zone din ce in ce mai mari. Prin urmare nu cred ca mai trebuie sa consideram acest daunator o problema secundara si trebuie sa il includem in „galeria” principalilor daunatori ai porumbului din tara noastra, alaturi de gargarita frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis), sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), viermii sarma (Agriotes spp).

Cum recunoastem daunatorul?

Adultul este un fluture relativ mare, cu anvergura aripilor de 35-40 mm. Aripile anterioare sunt mai inchise la culoare, avand o pata orbiculara in zona centrala a aripii (inconjurata de o coloratie mai deschisa). Aripile posterioare sunt mai deschise la culoare la baza, iar in treimea inferioara, prezinta o dunga de culoare bruna (fig.1). Cand fluturele este in repaus, aripile sunt repliate sub forma unui acoperis. Fluturii sunt activi noaptea si se hranesc cu nectarul florilor in amurg, motiv pentru care sunt mai „scumpi” la vedere. De asemenea, imperecherea si depunerea pontei se realizeaza in cursul noptii, la 3-5 zile de la aparitia fluturilor. Femela depune ouale pe partea inferioara a frunzelor culturilor atacate (porumb, tomate, etc). Interesanta este prolificitatea foarte ridicata, o femela poate depune pana la 1000 de oua!

Oul este mic, hemisferic, de 0,5 mm diametru, fiind de culoare alb-galbuie.

Larva este omida adevarata, cu colorit diferit, chiar pe aceeasi planta gazda, variind de la verde pana la nuante de roz-brun. Exista si situatii, rare ce-i drept, cand coloritul larvelor este negru.

Cum recunoastem larvele acestei specii de cele ale unor specii similare, mai ales ca au colorit variabil? Prin prezenta unei linii duble pe mijlocul spatelui si prin striuri deschise care exista pe fiecare parte a corpului. De asemenea, fiecare segment al corpului prezinta patru negi de culoare mai deschisa, dispusi in forma de trapez (fig. 2). Cel mai reprezentativ este modul de atac al larvelor. Cele aflate in stadii de dezvoltare avansate se gasesc in fructificatii. Exista 5 stadii larvare, iar la completa dezvoltare larvele au lungimea corpului de 35-40 mm. Larvele apar la aproximativ o saptamana de la depunerea pontei. Perioada de dezvoltare a larvelor este variabila, in functie de conditiile climatice, fiind cuprinsa intre doua si trei saptamani. Cand ajung la dezvoltarea completa, larvele parasesc organele atacate si patrund in stratul superficial al solului, la o adancime cuprinsa intre 2 si 10 cm, isi construiesc un adapost sub forma unei loji captusite cu fir de matase unde se impupeaza.

Fig. 2

Pupa este de culoare brun inchisa, la 3-6 saptamani de la impupare apar fluturii.

Biologie: in conditiile climatice din Romania, omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera) poate avea 2-3 generatii pe an. In alte regiuni ale globului, cu clima mai calda, insecta poate prezenta 6 generatii pe an. In tara noastra, daunatorul ierneaza ca pupa, in stratul superficial al solului. Adultii apar de obicei la sfarsitul lunii mai, prima generatie se dezvolta in perioada sfarsit de mai-iunie, a doua generatie se dezvolta in iulie, iar daca conditiile climatice sunt favorabile, a treia generatie se poate dezvolta la sfarsitul lunii august-luna septembrie. In timpul perioadei estivale, o generatie se poate dezvolta in 35-40 de zile. Interesant este faptul, ca, in anumite situatii, pupele intra in diapauza prelungita pana in sezonul urmator, nemaidand nastere unei noi generatii in vara.

Plante atacate si mod de daunare

Daunatorul este caracterizat printr-o polifagie accentuata, fiind semnalat la peste 120 de specii de plante gazda, din familii botanice diferite. Pe langa porumb, omida frunctificatiilor mai ataca: floarea-soarelui, tomate, bumbac, dovlecei, in, tutun, hamei, lucerna, leguminoase anuale (lupin, soia) si perene sau plante ornamentale. De asemenea, insecta poate sa puna probleme si in pepiniere.

La cultura porumbului, larvele aflate in primele doua stadii de dezvoltare se hranesc pe seama aparatului foliar al plantelor. Incepand cu al treilea stadiu de dezvoltare, acestea se hranesc cu matasea, apoi cu boabele aflate in faza de lapte-ceara din varful stiuletelui (fig. 3), dupa care larvele patrund in cocean (fig. 4). Panusile stiuletilor de porumb pot prezenta perforatii in zona superioara, in locul unde larvele au patruns in interiorul stiuletilor. Daca in perioada premergatoare recoltatului survin ploi, stiuletii de porumb atacati de omizi, pot sa fie infectati cu ciuperci din genul Fusarium sau Aspergillus avand ca efect final o recolta cu continut ridicat in micotoxine, care nu va mai putea fi valorificata (fig. 5).

Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5

Ca masuri de prevenire a atacului, in manualele de entomologie agricola se recomandau efectuarea araturilor adanci de toamna (dupa culturile prasitoare), masura in urma careia se considera ca sunt distruse un numar insemnat de pupe din sol. De asemenea, se mai recomanda o fertilizare echilibrata a plantelor de cultura pentru dezvoltarea rapida a acestora sau distrugerea buruienilor, care pot fi gazde intermediare pentru omida fructificatiilor. In prezent multi fermieri au renuntat la aratura, preferand sistemul de lucrari minime ale solului. O tema de cercetare interesanta pentru viitor ar fi sa vedem cu exactitate in ce masura noile tehnologii de lucrari ale solului afecteaza rezerva biologica a acestui daunator de la un an la altul.

Combaterea acestei specii este destul de dificila, deoarece exista o fereastra foarte scurta de timp cand se poate aplica tratamentul in vegetatie. Se recomanda amplasarea capcanelor entomologice (feromonale, luminoase) in lanul de porumb pentru a monitoriza prezenta adultilor. Avand in vedere ca perioada de depunere in masa a oualelor este la 3-5 zile de la aparitia adultilor, cam acesta este si intervalul optim de efectuare a tratamentului de la data capturarii primilor fluturi in capcane. Daca ratam „fereastra” tratamentului si larvele patrund in fructificatii, nu prea mai avem cum sa intervenim.

Perspective…

La congresul de protectia plantelor desfasurat la Berlin, in august, anul 2015, intr-una din comunicarile stiintifice ale cercetarilor din India (ICRISAT) s-a mentionat faptul ca in zonele semi-aride de pe glob, pagubele estimate, cauzate de atacul de Helicoverpa armigera sunt evaluate la 317 milioane dolari/an, in timp ce in zonele cu climat temperat, pagubele sunt si mai ridicate, de peste 2 miliarde de dolari anual! Aceste cifre scot inca o data in evidenta importanta economica a acestei specii si mai ales faptul ca trebuie sa fim in garda. La noi in tara nu am cunostinta daca exista o centralizare a pagubelor produse de acest daunator in ultimii ani, dar tot mai multi fermieri si horticultori din zona de sud-est a tarii si nu numai, se plang ca au probleme din ce in ce mai mari cu omida fructificatiilor. Schimbarile climatice din ultimii ani se pare ca vin „ca o manusa” lepidopterelor, din care categorie face parte si omida fructificatiilor. Important este ca toti sa fim cu ochii pe acest daunator si sa luam la timp masurile care se cuvin, pentru a incerca sa il tinem in frau. In caz contrar, in viitor, in loc de porumb vom cultiva omizi…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *