Desi primavara acestui an a adus o vreme atipica, perioadele mai calde si mai uscate au alternat rapid cu perioade mai reci si ploioase (sau chiar hivernale, pe 20-21 aprilie), cu toate acestea ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) a fost foarte prezenta in zonele de favorabilitate, unde a pus probleme mari fermierilor. La data la care redactez articolul (spre sfarsitul lunii mai) nu am o centralizare exacta a situatiei culturilor, dar din discutiile cu fermierii, aproape toti cei care cultiva porumb in sudul si sud-estul tarii, au intors anumite suprafete cu porumb din cauza atacului acestui daunator. Unii au intors numai cateva hectare, altii au avut probleme pe zeci de hectare, dar au fost si cazuri cand s-au intors mai mult de 100 de hectare.

Nici cultivatorii de floarea-soarelui nu au stat mai linistiti. Din infomatiile mele, in judetul Braila sau in anumite zone din judetul Tulcea, fermierii au intors cultura de floarea-soarelui, in special cea semanata dupa porumb, ca urmare a atacului ratisoarei. Toti se intreaba de ce este asa atac mare, mai ales ca a plouat destul de mult (in unele zone) si, teoretic, in primaveri ploioase, atacul ar trebui sa fie mai slab. Adevarul este ca insectele nu sunt mai “ofensive” in acest an, fata de alti ani. Din contra, ele isi urmeaza ciclul vietii, de mii de ani, se hranesc si apoi se reproduc. Fermierii vad atacul prin prisma plantelor disparute. Problema este ca, an de an, rezerva acestui daunator este in crestere. Acolo unde este o cultura de porumb compromisa, fermierul seamana tot porumb. Dupa ce insectele s-au hranit, are loc procesul de copulare si depunere a pontei, in stratul superficial al solului sau sub bulgarii de pamant. In general, cand fermierii seamana iar porumbul (dupa porumb compromis), ouale sunt deja depuse, iar cand apar larvele, “au parte” de radacinile noii culturi de porumb, ceea ce reprezinta hrana lor. Se observa ca, din ce in ce mai multi fermieri mizeaza pe densitati mai mari, chiar peste recomandarile tehnologice clasice. In anii favorabili, densitati mult mai mari ale porumbului la hectar, aduc un profit mai mare fermierului, dar mai mult porumb inseamna si mai multe radacini, care reprezinta hrana larvelor de Tanymecus dilaticollis aflate in sol. Cititi articolul pe larg in numarul 229, din luna iunie a revistei Sanatatea plantelor.

Dr. ing. Emil GEORGESCU

INCDA Fundulea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *