Prof. univ. Ioan ROSCA –

USAMV Bucuresti –

Anul agricol 2016-2017 a fost pentru cerealele paioase un an deosebit de bun, o productie medie de aproape 5 tone/ha, o productie istorica dupa afirmatiile ministrului Agriculturii, Petre Daea. Productia medie a fost intre 4 si 6 to/ha, desigur acolo unde sfaturile specialistilor au fost ascultate…

In articolul de fata vrem sa trecem in revista principalele probleme care pot aparea in toamna: daunatorii polifagi, cu referire speciala la viermii albi, buha semanatorilor si viermii sarma, la care adaugam daunatorii specifici (gandacul ghebos, homopterele-cicade, afide si mustele cerealelor) pentru care se aplica masuri de reducere a influentei acestora asupra productiei. Toti acesti daunatori se tin, cu usurinta sub control, mai ales prin tratamentul semintei, urmat, acolo unde este cazul (populatiile daunatorilor depasesc capacitatea de control a acestei metode) de tratamente in vegetatie, atunci cand PED-ul (pragul economic de daunare) este depasit.

Descrierea daunatorilor

Fig. 1

Viermii cenusii, lepidoptere din familia Noctuidae, din care buha semanaturilor (Agrotis segetum) este unul dintre cei mai populari daunatori. Larvele (fig. 1) consuma initial partile aeriene ale semanaturilor de toamna, in cursul lunilor septembrie-octombrie, iar cand ajung in ultimele varste se retrag in sol si ierneaza. Larvele, in sol, toamna, rod boabele (semintele) in curs de germinare, reteaza plantele de la colet, rod frunzele incepand cu partea externa spre interior, iar plantele atacate se vestejesc si se usuca. PED-ul este de 2 larve/m².

Fig. 2

Viermii albi (familia Scarabaeidae) sunt un grup de specii printre care cele mai cunoscute sunt: carabusul de mai (Melolontha melolontha L.), carabusul de stepa (Anoxia villosa F.). Acestea sunt specii daunatoare ce in stadiul de larva (fig. 2) ataca radacinile plantelor, pe care le rod treptat, astfel incat planta nu se mai poate dezvolta. PED-ul este de 1-3 larve/mÞ, la cereale, densitatea larvelor poate depasi in unele sole 10 larve/m². Atentie! La un nivel de 3 larve/mÞ, productia de boabe scade cu 11%, iar la 17 larve/m², cu 63%.

Fig. 3

Viermii sarma sau mai bine spus larvele de gandaci pocnitori (Agriotes sp.) (fig. 3 ) sunt polifagi, hranindu-se cu partile subterane ale plantelor. In cazul in care exista umiditate in sol, la rasaritul sau in primele faze de dezvoltare a plantelor, intr-o toamna relativ calda apare evident atacul daunatorului, mai ales daca planta traverseaza o perioada critica (semanat, incoltirea semitelor si rasarirea plantelor). Planta atacata se ofileste, frunzele se etioleaza incepand de la varf spre baza, determinand uscarea plantei, uneori apare fenomenul de infratire exagerata. Un atac deosebit de puternic poate scadea productia pana la 48%. PED-ul este de 3-5 larve/m², la cereale paioase.

Fig. 4
Fig. 4 – A
Fig. 4 – B

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides Goeze) este principalul daunator al cerealelor paioase in perioada de toamna, iar larvele constituie principalul stadiu de daunare. Atacul apare in conditiile cultivarii cerealelor paioase in monocultura si cand exista un regim de precipitatii favorabil aparitiei si dezvoltarii daunatorului. Pagubele produse pot determina, in cazuri deosebite compromiterea recoltei. Adultii care au stat ascunsi in cursul lunilor de vara, depun oua, in conditii normale, in septembrie-octombrie sau chiar pana in noiembrie atunci cand este seceta. Larvele aparute isi sapa galerii tubulare in jurul plantelor rasarite si se hranesc numai cu frunzele si tulpinile plantelor. Larvele (fig. 4) trag frunzele in galerii, unde are loc propriu-zis hranirea prin extragerea sucului celular. Din frunzele atacate raman numai nervurile, ce uscandu-se seamana cu fibre de calti rasucite situate la baza plantei. Poate fi atacata o planta in intregime sau numai unul dintre frati (fig. 4 A si B), atacul fiind, in general, in vetre. PED-ul este de 5% plante atacate sau 1-2 galerii tubulare, in sol/ml.

Homopterele (grup de daunatori care cuprind cicadelidele si afidele) sunt importante in special prin potentialul lor imens de a transmite boli virale, prin faptul ca inteapa si sug transmitand boala de la o planta virozata la altele sanatoase.

Fig. 5

Cicadelidele (Macrosteles laevis Ribaut – Cicorita graului si Psammotettix striatus L.- Cicada striata a graului) sunt specii deosebit de importante pentru cultura cerealelor paioase, plantele atacate se dezvolta anormal, uneori infratesc puternic, iar inspicarea este foarte slaba, sunt deseori vectori de infectii virale sau micoplasmatice. Atacul se manifesta in vetre. Complexul de afide intalnite la cerealele paioase se analizeaza ca un tot unitar, deoarece structura si marimea complexului de specii, variaza de la o zona la alta, de la o cultura la alta si de la un an la altul. Atacul afidelor este caracteristic conditiilor de toamna calda si secetoasa, cand acestea se pot dezvolta in culturile de cereale paioase semanate timpuriu, inainte de epoca optima (1 octombrie), de regula pe culturile de orz. Plantele atacate prezinta in dreptul intepaturii pete de decolorare, pete ce apar si in cazul atacului din toamna (fig. 5). Toamna, cand densitatea daunatorului atinge pragul economic de daunare (PED-ul este de 10 afide/planta), se recomanda aplicarea de urgenta a masurilor de combatere a daunatorului. Cea mai economica masura de combatere a afidelor toamna, este evitarea semanatului timpuriu al cerealelor paioase, in special al orzului, care se seamana oricum mai devreme decat graul.

Fig. 6

Mustele cerealelor, un complex de specii de diptere (Oscinella frit, Mayetiola destructor sau Opomiza florum etc.) daunatoare, fitofage, dar componenta speciilor de muste difera dupa zona geografica, specia de cereale cultivata si data la care se fac observatiile. Sunt atacate, de larvele de muste, cerealele de toamna prin distrugerea mugurelui de crestere, avand drept repercursiune ingalbenirea si uscarea frunzei centrale (simptom caracteristic atacului de muste), iar in unele cazuri se inregistreaza si pieirea tulpinii, avand ca efect reducerea densitatii plantelor pe m². Daca scoatem din pamant o planta cu simptom caracteristic, putem observa larva aflata in tulpina sau la teaca frunzelor (fig. 6) sau faptul ca la nivelul mugurelui de crestere tesuturile sunt roase, iar spre sfarsitul toamnei, in pamantul din jurul plantei atacate, se afla larve ce s-au retras pentru impupare. Gradul de atac al mustelor cerealelor, toamna in culturile de cereale paioase depinde de epoca de semanat a culturilor, atacul masiv constatat in solele unde cerealele paioase au fost semanate timpuriu, este din cauza faptului ca rasarirea culturilor are loc in plina perioada de zbor a adultilor de mustele cerealelor. Tratamentul semintelor de cereale paioase (obligatoriu pentru combaterea gandacului ghebos), cu insecticide sau insectofungicide, asigura o oarecare eficacitate si fata de atacul mustelor cerealelor, de circa 65%, efectul produsului fitosanitar asupra mustelor este secundar, chiar daca eficacitatea nu este prea ridicata, tratamentul poate fi considerat satisfacator.

Pentru daunatorii care produc probleme culturilor in cursul primei parti a vegetatiei (gandacul ghebos, afide, cicadelide) fermierul trebuie sa urmareasca aproape zilnic cultura de cereale paioase, de obicei pana la inceputul lunii decembrie, pentru a observa populatiile de daunatori si atacul acestora. In situatia cand apreciaza ca exista atac sau sunt populatiile daunatorilor peste PED-ul specific, este indicat sa aplice un tratament in vegetatie cu orice produs omologat si recomandat de specialisti.

Masuri profilactice

Pentru prevenirea atacului viermilor sarma, cenusii si albi, cele mai importante sunt masurile profilactice, care determina scaderea populatiilor acestor daunatori, dar este o actiune cu „bataie lunga”, cu eficienta scazuta si greu de aplicat pe suprafete semnificative.

O alternativa este tratamentul in cursul perioadei de vegetatie, la aparitia PED-ului, in general, greu aplicabila daunatorilor din sol (viermi sarma, viermi albi si viermi cenusii), putandu-se aplica numai pentru afide si cicadelide. Tratamentul semintei cu insecticide sau insectofungicide, este singura masura capabila sa asigure combaterea gandacului ghebos, efectul produsului fitosanitar asupra cicadelor, afidelor si mustelor putand fi considerat ca efect secundar.

Combaterea chimica

Pentru tratamentul semintei se recomanda utilizarea urmatoarelor produse: insecticide NUPRID AL 600 FS, in doza de 0,6-1 l/t; SEEDOPRID 600 FS, in doza de 0,6-1 l/t; SIGNAL 300 ES, in doza de 2,5 l/t sau insectofungicide CELEST TOP, in doza de 1,3-1,5 l/t; NUPRID MAX AL 222 FS, in doza de 2,5 l/t; YUNTA QUATRO 373,4 FS, in doza de 1,6 l/t. Atunci cand samanta nu a fost tratata cu insecticid sau atunci cand protectia culturilor de cereale paioase asigurata prin aplicarea tratamentului semintei este depasita aplicarea masurilor de combatere a daunatorului se impun tratamente in vegetatie. Pentru tratamentul in perioada de vegetatie, atunci cand se considera oportuna aplicarea unor masuri de combatere a afidelor, sau mustelor, in vegetatie, se recomanda utilizarea urmatoarelor insecticide: KAISO SORBIE 5 WG, in doza de 0,150 l/ha; KARIS 10 CS MAVRIK 2 F, in doza de de 0,2 l/ha.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *