Dr. ing. Emil GEORGESCU –

INCDA Fundulea –

Recolta de porumb este deja in hangare sau a luat deja calea porturilor si de aici in tarile calde. In general, fermierii sunt multumiti de anul agricol care tocmai s-a incheiat. Nu acelasi lucru se poate spune despre preturile de valorificare a recoltei, care, in cele mai multe cazuri nu rasplateste truda si sacrificiile pe care le fac fauritorii de hrana, de la un an la altul. Roadele pamantului au fost bogate, dar anul agricol a avut parte de o serie de provocari. In primul rand cele de ordin climatic, incepand cu iarna din mijlocul primaverii (mai ales in estul tarii), urmata de o perioada cu brume tarzii. Apoi primavara a continuat cu ploi mai insemnate cantitativ decat media, in majoritatea regiunilor tarii, drept consecinta, in unele zone porumbul s-a semanat mai tarziu fata de perioada optima. Unii fermieri care au semanat prea timpuriu, au avut probleme cu episodul de iarna din luna aprilie, dar si cu diferentele mari de temperatura dintre zi si noapte. Toate aceste manifestari ale vremii tin de schimbarile climatice. Din pacate, vremea rea poate produce tragedii, asa cum s-a intamplat pe 17 septembrie in vestul tarii, dar si insemnate pagube materiale. Prin urmare trebuie sa ne adaptam la aceste schimbari si sa invatam ceva din toate aceste incercari la care ne supune Natura.

Schimbarile climatice nu se manifesta numai prin cresterea frecventei fenomenelor meteo extreme (furtuni violente, perioade lungi de seceta, valuri de caldura, etc). Acestea actioneaza mult mai subtil afectand intr-o masura mai mica sau mai mare toate relatiile dintre vietuitoarele acestei planete. Din aceasta categorie fac parte si relatiile dintre planta gazda si insecta daunatoare, precum si dintre insecta daunatoare si parazitii sau pradatorii acesteia (entomofauna utila). Daca o manifestare extrema a vremii este foarte vizibila, schimbarile subtile, care au loc la nivelul Naturii, de regula nu le observam, decat atunci cand este prea tarziu. In cazul agricultorilor aceste schimbari afecteaza pe termen lung stabilitatea recoltelor. Din categoria acestor schimbari subtile intra si sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis Hbn), considerat unul dintre cei mai periculosi daunatori ai acestei culturi, dupa aparitia paniculului.

Pagube insemnate in urma atacului de Ostrinia

In ultimii ani, in toata tara, fermierii au semnalat probleme mari cu acest daunator la cultura porumbului. Sa incercam sa intram putin in lumea insectelor daunatoare. In general, sfredelitorul porumbului este un daunator mai putin vizibil. Daca ne uitam mai atent la adulti, constatam ca sunt niste fluturi, ce prezinta dimorfism sexual, avand aripile de culoare galbui-deschisa (femela) sau brun-roscate (masculii). Acestia au un zbor nocturn, nefiind foarte vizibili ochiului uman. Ouale sunt de culoare alb-sidefie, fiind dispuse in grupe numite ponte. Acestea sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor, in treimea superioara a plantelor de porumb (majoritatea oualor sunt depuse pe frunzele 3-8, mai rar pe frunzele 9-10). Nici acestea nu sunt foarte vizibile ochiului uman. Se pot detecta in cazul unei monitorizari atente a lanului de porumb, dar trebuie personal calificat cu ochi antrenati. Larvele aflate in primul stadiu de dezvoltare sunt mici, masoara numai 2-3 mm lungime. Ulterior acestea patrund in tulpini, unde sapa galerii ajunse la completa dezvoltare, larvele de Ostrinia nubilalis masoara 15-25 mm lungime, dar si in acest caz nu sunt vizibile, gasindu-se in interiorul tulpinii.

Vizibile sunt pagubele produse de catre larve. In cazul atacului ridicat, tulpina de porumb se frange, sub actiunea vantului, ingreunand procesul de recoltare. Numai in acest moment atacul de sfredelitor devine foarte vizibil. Adica exact atunci cand este prea tarziu pentru a se mai putea interveni.

Asa s-a intamplat in ultimii ani, atat in zonele din vestul si centrul tarii, dar si in zonele considerate, teoretic mai putin favorabile, cum ar fi cele din sudul sau sud-estul tarii. Aici, sfredelitorul a pus probleme in ultimii doi ani. Cultura de porumb frumoasa, care promite recolte bogate, in luna septembrie a inceput sa ni se infatiseze cu tulpini frante. Exisa mai multe situatii: fie plantele prezinta numai paniculul rupt, fie au tulpina rupta mai de jos, dar deasupra stiuletelui. Daca insa avem plante de porumb frante de la baza atunci nu este bine, incepem sa avem pierderi de productie.

Cum s-a ajuns pana aici? Cel mai probabil a fost un proces lent, in care s-au cumulat mai multi factori favorabili acestui daunator, care au dus la cresterea populatiilor, pana in momentul cand efectele atacului au inceput sa fie vizibile. Multa vreme, tulpini frante de porumb nu erau decat in literatura de specialitate sau in manualele de entomologie agricola. Lumea uitase cum arata plantele frante de porumb, din cauza atacului larvelor de Ostrinia nubilalis. Natura a “dat o mana de ajutor” sfredelitorului porumbului. In primul rand, iernile au fost mai usoare. Au fost ani cand in vestul tarii nu prea am avut zapada, ger si alte “ingrediente” specifice iernii. Iarna usoara inseamna o sansa ca mai multe insecte, care ierneaza ca larve complet dezvoltate in cotoarele sau tulpinile plantelor atacate, sa treaca cu bine de sezonul rece.

In perioada cand fluturii depun pontele pana cand larvele patrund in tulpini, conditiile climatice ideale ar fi: temperaturi moderate, umiditate relativa ridicata a aerului. Canicula, ploile violente nu sunt conditii meteo ideale, avand ca efect o mortalitate ridicata a larvelor, aflate in primul stadiu de dezvoltare. Desi, pe medie verile au fost toride si secetoase, de multe ori s-au inregistrat in timpul sezonului cald, intervale de timp mai racoroase si umede, exact in perioada cand ponta era depusa sau larvele se aflau in primul stadiu de dezvoltare. Parca Natura ar da o “mana de ajutor” acestor insecte. Acest lucru inseamna posibilitatea ca mai multe larve sa patrunda in tulpinile de porumb. Si ca “tacamul” sa fie complet, vijeliile survenite inainte de recoltare pot duce la cresterea numarului de plante frante de porumb dintr-o anumita sola.

Pe langa pagubele cantitative, importante sunt pagubele calitative pe care le pot produce insectele. In urma atacului se pot instala patogeni foarte periculosi pentru cultura porumbului (Fusarium) prin micotoxinele pe care le produc. Am incercat sa „aruncam” un ochi in lumea acestor insecte. O lume interesanta, aflata in continua schimbare, aflata in stransa corelatie cu mersul vremii, o lume care intra in contradictie cu interesele fermierilor.

Fermierii au fost mai mult sau mai putin multumiti, acum se gandesc la campania de toamna cu toate problemele ei, majoritatea uita de sfredelitorul porumbului si de pagubele pe care le poate produce. In timpul asta, populatiile acestei specii daunatoare cresc de la un an la altul. Indirect, omul a fost cel care a ajutat, fara voia lui, insectele. Concret, multe masuri pe care le-a luat (inclusiv monocultura de porumb) au favorizat insectele daunatoare. Am scris acest articol pentru ca sa nu uitam despre Ostrinia nubilalis. Chiar daca nu il vedem, daunatorul este prezent pe solele noastre, este „ajutat” de vremea aflata intr-o continua schimbare si la anul care vine poate sa puna probleme si mai mari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *