Desi a fost practicata inca din antichitate de catre Lucius Junius Moderatus Columella sau de Plinius cel Batran, altoirea vitei de vie a cunoscut o larga raspandire abia dupa dezastrul filoxeric (Fig. 1).
Filoxera (Daktulosphaira vitifoliae, Fitch 1855) (Fig. 2) – la cumpana dintre secolele XIX si XX – a distrus majoritatea plantatiilor de vita de vie, atat din tara noastra (incepand din 1884), cat si din multe podgorii ale lumii. Deoarece masurile de combatere directa cu insecticide nu au dus la rezultatele scontate, atat din cauza prolificitatii foarte mari a filoxerei, cat si a modului sau multiplu de inmultire (sexuat si partenogenetic) (Fig. 3), s-a recurs la aplicarea unui procedeu de evitare a atacului: altoirea soiurilor de vite nobile (europene) pe butasi de portaltoi toleranti la acest atac.
Producerea vitelor altoite se realizeaza in pepiniere (Fig. 4), care sunt constituite din urmatoarele sectoare: plantatiile de portaltoi, plantatiile mama de coarde altoi, spatiile de altoire-fortare.
In materialul de fata vom descrie (rezumativ) doar lucrarile premergatoare fortatului, care se efectueaza fie in complexe de altoire, fie in spatii improvizate.
Umectarea butasilor de portaltoi.
Dupa scoaterea de la pastrare, butasii de portaltoi se spala de impuritati prin jeturi de apa, dupa care se introduc in bazine sau in vase din lemn pentru umectare.Marimea acestor spatii de umectare se calculeaza in functie de ritmul de altoire si de durata inmuierii. La calcularea acestor capacitati trebuie tinut cont de faptul ca butasii de portaltoi ocupa doar un volum redus (30%), restul spatiului urmand sa fie ocupat de apa. Durata inmuierii depinde de mai multi factori, printre care: continutul initial de umiditate din butasi, soiul de portaltoi, gradul de maturare al butasilor, diametrul mediu al lor, temperatura apei, modul in care sunt fasonati (de 1-2 sau 3 masuri standard) etc..Butasii se tin in apa pana ce continutul lor in umiditate ajunge la valori de 53-55%. De cele mai multe ori soiurile de portaltoi cu lemnul moale (ex. Riparia gloire) se tin la inmuiat 2-3 zile, iar cele cu lemnul tare (ex. Kober 5 BB), 4-5 zile. Rezultate mai bune se obtin insa daca umectarea acestor butasi se prelungeste pana la 7 zile.
Fasonarea butasilor de portaltoi.
Dupa umectare, butasi de portaltoi, lungi de doua sau trei masuri standard, se segmenteaza la circa 40 cm. Urmeaza lucrarea de orbit, constand in extirparea ochilor de iarna, preferabil cu un cutit cu lama in forma de V, pentru a nu produce rani prea mari, precum si bazatul (lucrare denumita si talonat), constand in taierea portiunilor de internod inferior la circa 5 mm sub nodul bazal. Lucrarile de segmentare, orbire si bazare pot premerge celei de inmuiere, indeosebi in conditiile unui deficit de spatiu de umectare, dar cu rezultate mai slabe privind calusarea la polul bazal.
Fasonarea altoilor.
Dupa scoaterea din silozurile de pastrare peste iarna, coardele altoi se segmenteaza in “altoi” (icuri), prin sectionarea la circa 1,5 cm deasupra ochilor de iarna si prin mentinerea fiecarui internod de sub ochi la lungimea rezultata prin taiere (circa 8 cm).
Umectarea altoilor.
Altoii se introduc in vase din lemn ori din material plastic cu apa curata, in care se mentin 24-36 ore, in functie de continutul lor initial in umiditate, dinaintea umectarii. Varietatea Basile Logothetis arata ca umectarea altoilor poate dura si 48 ore, rezultatele prinderii find superioare, fara prejudicii datorate clocirii ochilor de iarna.
Tratamentele anticriptogamice.
Acestea se aplica adesea preventiv, impotriva unor ciuperci microscopice din genurile: Botritys, Alternaria, Phomopsis s.a.. In cazul in care materialul biologic (butasii portaltoi si coardele altoi) nu a fost tratat inaintea insilozarii cu substante anticriptogamice sau cand s-au folosit doar dezinfectante de suprafata, acesta trebuie (re) tratat cu fungicide eficace, de preferinta sistemice. In cazul in care nu se face o buna dezinfectie, altoii atacati de Botritys pot infecta portaltoii si invers. Mucegaiurile se dezvolta indeosebi pe taieturi, fie la noduri, unde s-a executat orbirea, fie chiar la punctul de altoire.
Altoirea.
In mod obisnuit altoirea butasilor incepe la jumatatea lunii martie urmand ca fortarea sa se faca apoi fara intarziere. Lucrarea se poate face fie manual (cu briceagul de altoit), fie mecanizat. La altoitul manual succesiunea operatiilor este urmatoarea:
- portaltoiul se taie oblic, sectiunea avand o lungime de 1,5 ori fata de diametrul acestuia;
- se face apoi pana la portaltoi;
- se alege altoiul de un diametru egal cu al portaltoiului, sau foarte putin mai mic;
- se executa pana la altoi si se face imbinarea celor doi parteneri (Fig. 5).
Altoirea mecanizata se poate face cu diferite tipuri de masini, care efectueaza sectiunile in diverse forme: nut si feder, scarita, omega (Fig. 6-7).
In cele mai multe cazuri, la altoirea mecanizata se realizeaza o sudura mai durabila intre altoi si portaltoi, cu un procentaj de prindere mai ridicat cu 3-4% decat in cazul altoirilor manuale. De perspectiva pentru conditiile din tara noastra sunt dispozitivele de altoit prevazute cu pedala. Fata de masinile de altoit actionate electric, principalele avantaje ale dispozitivelor cu pedala sunt:
- masa lor este de numai 4 – 6 kg, reprezentand o economie de metal;
- nu consuma curent electric;
- imbinarea altoilor cu portaltoii se executa automat, evitandu-se unele crapaturi la sectiunile de altoire;
- prezinta un pericol de accidentare cotat ca foarte redus.
Cerintele altoirii mecanizate (cu masini sau cu dispozitive) sunt:
- altoii si portaltoii sa fie bine umectati (avand un continut de apa de 53-55%);
- fara pamant, nisip etc.;
- butasii sa aiba un diametru de 8 – 12 mm (pe diagonal mare a sectiunilor);
- altoitorii sa aleaga partenerii de altoire (simbiontii) de aceleasi dimensiuni (diametre) sau altoii cu circa 1 mm mai mic (mai subtiri);
- cutitele de altoire sa fie fabricate din materiale rezistente, bine ascutite si strans fixate pe suporturi.
Printre avantaje mentionam:
- se poate folosi munca necalificata, dupa o prealabila instruire de numai 1-2 zile;
- se realizeaza o productivitate pe altoitor de circa 2000 altoiri/zi, relativ dubla fata de altoirea manuala;
- se sconteaza pe o reducere a cheltuielilor de circa 50%.
Receptia butasilor altoiti.
Dupa altoire butasii se asaza in ladite (la care se ataseaza si numarul de marca al altoitorului) si se transporta apoi la masa de receptie. Receptia se executa atat cantitativ (prin numarare), cat si calitativ, verificandu-se: imbinarea, diametrele partenerilor, conformatia ochilor altoi s.a..
Drd. Chiriloaie-Palade Andrei
