Cangrena cartofului- Fomoza-Putregaiul “urma de deget”!

Publicat de

Dr. ing. Gheorghe BOTOMAN –

SC AgroProspect SRL –

Boala este produsa de ciuperca Phoma exigua Desm. si Foister. (Phoma exigua var. exigua si Phoma exigua var. exigua si Phoma exigua var. foveata) sau de diferite alte specii de Phoma. Este un putregai uscat care se dezvolta mai ales in timpul depozitarii.

Raspandire si pagube produse

Ciuperca devine activa in a doua parte a perioadei de vegetatie, cand sporii de pe tulpinile uscate sunt antrenati in sol cu apa din ploi sau irigare. Infectarea tuberculilor se face prin ochi, lenticele sau prin ranile si vatamarile produse pe coaja in timpul recoltarii, conditionarii si transportului productiei. Agentul patogen poate supravietui perioade lungi, pe echipamente si containere. Sporii ciupercii sunt raspanditi de vant, prin praful provenit din solul luat de vant, in timpul sortarii sau atunci cand se curata locurile de pastrare si echipamentul. Toamna, leziunile tulpinilor reprezinta surse importante de infectare, atunci cand precipitatiile sunt abundente si vantul puternic. Raspandirea bolii este limitata daca temperaturile sunt mai ridicate si vatamarile din timpul recoltarii se reduc la minim.

Agentul patogen supravietuieste pe tubercului si in sol. Transmiterea bolii se realizeaza in primul rand prin tuberculuii de samanta infectati, prin sol sau prin tulpinile plantelor bolnave, provenite de la tuberculii infectati. In lipsa plantei gazda, ciuperca poate supravietui timp indelungat si in sol. Infectia tuberculilor are loc, atat prin lenticele si ochi, cat si prin coaja vatamata. Cu cat nivelul de infectie a materialului de plantat sau a solului a fost mai mare, cu atat este mai mare rsicul aparitiei cangrenei in timpul pastrarii.

Pe langa pierderile mari, produse in timpul pastrarii, atacul ciupercii influenteaza negativ si capacitatea de productie a materialului de plantat bolnav. Daca se planteaza tuberculi puternic infectati se intarzie rasarirea, se reduce numarul de tulpini principale, creste numarul de tuberculi mici, iar productia scade cu 20%. Soiurile pentru amidon sunt destul de rezistente la aceasta boala.

Conditii si momentul aparitiei

Boala isi face aparitia in zonele cu clima mai rece sau temperata si se evidentiaza mai ales spre sfarsitul perioadei de vegetatiei, dar cel mai frecvent la recoltare, conditionare si transport. Intarzierea recoltarii, vatamarea tuberculilor si neindepartarea vrejilor uscati, maresc frecventa infectiei. In verile calde, evolutia bolii este mult diminuata. Gradul de contaminare si riscul de imbolnavire este cel mai mare atunci cand cartoful este recoltat tarziu la temperaturi scazute.

Temperaturile reduse in timpul pastrarii favorizeaza atacul ciupercii. In depozite, de multe ori, putregaiul nu apare inainte de luna decembrie sau ianuarie.

Simptomele bolii

Pe frunze si pe tulpina

Pe tulpina, primele simptome apar in partea inferioara, dupa care, se extind si spre partea superioara, localizandu-se sub punctul de insertie a frunzelor. In zonele atacate apar leziuni care pot ajunge pana la 25 cm lungime. La inceput, acestea au o culoare bruna, apoi se deschid la culoare. In centrul leziunilor se formeaza picnidiile care constituie principala sursa de inocul pentru infectarea tuberculilor. Tesuturile din dreptul petelor se usuca si odata cu evolutia bolii tulpinile cad.

Pe tuberculi si in pulpa

Pe tubercul, putregaiul “urma de deget” are aspectul unei depresiuni a cojii in zona afectata, asemanatoare urmei lasate de un deget. Simptomele devin evidente numai primavara si se prezinta ca niste zone decolorate, usor adancite, cu suprafata de 2-3 cmÞ si cu forma neregulata. Tesuturile bolnave sunt clar delimitate de cele sanatoase printr-un strat de celule de culoare inchisa. In zonele atacate, pe coaja si sub coaja, se pot obseva picnidii sferice. Coaja tuberculilor bolnavi se subtiaza ca hartia, apoi crapa, iar dedesupt se observa cavitati. Uneori, pe tuberculii infectati cu cangrena cartofului (Phoma exigua) se dezvolta un putregai umed, datorita suprainfectarii cu diferite bacterii.

In pulpa, tesuturile putrezite sunt de culoare bruna-inchis sau neagra, in ele formandu-se uneori cavitati captusite cu un mucegai (miceliu) de culoare gri, negru sau galbui spre violet. In aceste cavitati si pe coaja afectata se formeaza granule negre minuscule, cunoscute sub denumirea de picnidii.

Prevenire si combatere

Masuri culturale. Nu exista soiuri rezistente la aceasta boala. La plantare se va folosi numai material sanatos, certificat. Se va evita indepartarea coltilor inainte de plantare. Se recomanda combaterea eficienta a buruienilor. Recoltarea numai la maturizarea tuberculilor si la temperaturi de peste 10°C. Reducerea vatamarii tuberculilor, mai ales la temperaturi scazute. Strangerea, indepartarea si distrugerea prin ardere a vrejilor uscati. Dupa depozitare, timp de 14 zile, se vor asigura temperaturi de 13-16°C si umiditate mai ridicata a aerului pentru a grabi vindecarea ranilor.

Masuri chimice. Pierderile in timpul depozitarii se reduc prin tratarea tuberculilor cu fungicide sistemice pe baza de tiabendazol, aplicate dupa recoltare, inainte de depozitare. Nu se fac tratamente in timpul vegetatiei.

Alți cititori au distribuit recent

S-ar putea să te intereseze

Hot News