In ultimii ani plosnitele cerealelor (Eurygaster spp.) nu au mai pus probleme asa mari fermierilor, cu unele exceptii, in anumite zone, din sud si sud-est, dar mai mult au fost situatii punctuale. Acest lucru s-a intamplat, cel mai probabil, datorita nivelului mai mic al populatiei plosnitelor, comparativ cu perioada cand atacul era foarte mare. Dar soarta pare sa le „surada” plosnitelor iar in urmatorii ani am putea avea din nou probleme cu acesta specie daunatoare.
Care ar fi principalele motive?
Le vom lua pe rand. Datorita secetei, multi fermieri au avut productii slabe la culturile de primavara sau, mai rau, au avut aceste culturi calamitate. Din pacate si in vara acestui an, in multe regiuni ale tarii, ploile inca se lasa asteptate. Drept consecinta, multi fermieri au alocat suprafete mai mari pentru culturile de toamna (cereale si rapita). Acestea au sanse mai mari sa treaca cu bine peste seceta (nu in toate zonele tarii se intampla asta) si sa dea productii multumitoare. Cu conditia ca iarna sa fie precipitatii corespunzatoare (ceea ce nu prea s-a intamplat in ultimii ani). Dar cresterea suprafetelor semanate cu cereale de toamna nu a fost insotita automat de cresterea capacitatii de recoltare. Mai multe cereale de toamna intr-o ferma inseamna suprafete mai mari la recoltare, intr-un interval cat mai scurt de timp.
Ori in situatia in care majoritatea fermierilor au probleme financiare, putini sunt cei care au mai investit in achizitia combinelor noi. Prin urmare, nu cred ca flota de combine creste proportional cu suprafata mai mare semanata cu cereale de toamna. Asta inseamna un avantaj pentru plosnitele cerealelor. Daca nu recoltam la timp graul sau orzul, larvele si adultii noii generatii au parte de o masa bogata si sansa de a-si face rezervele de grasime (corpul gras) necesar pentru supravietuirea in sezonul rece. Aceasta era o recomandare de baza in prevenirea atacului in anii urmatori, recoltarea la timp a cerealelor. Anul acesta granele s-au copt mai devreme, datorita temperaturilor ridicate. Dar si plonitele au aparut mai devreme in camp, chiar cu o luna. Acestea sunt insecte termohigrofile, toate procesele vitale (hranirea, copularea, depunerea oualelor, eclozarea larvelor si dezvoltarea acestora) au loc in conditiile unor temperaturi ridicate si luminozitate. Iar vremea mai calda decat in mod normal poate favoriza, pe termen lung, populatia plosnitelor cerealelor. Asadar, chiar daca granele s-au copt mai repede in acest an si plosnitele au aparut mai repede. Teoretic recoltatul ar trebui sa se faca la timp si intr-o perioada scurta, pe zone intinse, pentru ca plosnitele sa nu aiba sansa sa se hranesca pentru a-si face rezervele de grasime, inainte de intrarea in diapauza de estivatie (august-octombrie). Practic stim cu totii ce se intampla in campania de recoltare, mai ales cu combinele care se pot defecta, taman cand ai nevoie mai mare de ele. Cu totii v-ati lovit de aceste situatii, cand Murphy este „cel mai bun prieten al fermierilor”.
Tot in literatura de specialitate se mentiona faptul ca dezmiristirea executata imediat dupa recoltare are acelesi efecte negative pentru dezvoltarea si supravietuirea larvelor. Ori, cu totii stim ca in prezent, suprafata solului trebuie mentinuta acoperita in lunile cele mai fierbinti. Pe de o parte este benefic pentru organismele utile din sol, ca acesta sa fie acoperit. Pe de alta parte, de aceasta situatie pot profita si efectivele plosnitelor cerealelor. Chiar daca populatia acestei specii este mai mica in prezent, datorita situatiilor favorabile mentionate anterior, efectivele pot creste in urmatorii ani. S-a tot vorbit de parloaga, si de ce am trebui sa avem teren neproductiv. Dar in parloaga se pot gasi graminee, inclusiv cereale din anii trecuti, adica un loc foarte bun pentru ca plosnitele noii generatii sa se hraneasca si sa isi faca corpul gras necesar supravietuirii in iarna. Care ierni, nu mai sunt cele pe care le stiam o data. Cu cat avem sezoane reci mai calde, exista sansa ca mai multe plosnite sa treaca cu bine in urmatorul an, de aici rezultand o posibila presiune de infestare mai ridicata. Iar daca vor fi conditii favorabile in primavara urmatoare atunci fermierii vor putea avea probleme cu plosnitele cerealelor.
Suprafete mai mari semanate cu cereale de toamna inseamna o masa bogata pentru plosnite. Iar daca acestea au mancare se pot inmulti. Nu o sa vedem acest lucru peste un an sau doi, ci in timp. Acesta este motivul pentru care trebuie sa facem tot posibilul sa recoltam graul sau orzul cat mai repede cu putinta. Pentru a nu da sansa ca plosnitele sa se hraneaca pana la capat. Concomitent trebuie respectate masurile de combatere a acestui daunator despre care am scris, in detaliu, in numarul trecut al revistei.
Cercetari efectuate la INCDA Fundulea de catre Popov au scos in evidenta faptul ca exista o ciclicitate in ceea ce priveste evolutia plosnitelor cerealelor. Dupa ani cu atacuri foarte mari ale acestui daunator la cereale au urmat cativa ani de liniste dupa care urmau iar ani cu atac mai mare. Acest lucru s-a datorat relatiei dintre plosnitele cerealelor si parazitii oofagi ai acestora. Cand populatia de plosnite crestea, de la un an la altul, automat crestea si populatia parazitilor oofagi. Cu cat aceasta din urma crestea, efectivele plosnitelor scadeau, rezultand ani mai linistiti. Populatiile plosnitelor fiiind mai mici, scadeau si efectivele parazitilor oofagi. Acesta era un ciclu natural, care in prezent poate sa fie dereglat de schimbarile climatice. Problema este ca in ceea ce priveste plosnita cerealelor, de mai bine de un deceniu a fost „liniste”, dar oare cat va dura aceasta ? Ar trebui sa ne pregatim si pentru scenariul in care populatia plosnitelor cerealelor va creste in urmatorii ani.
Tocmai de aceea sunt foarte importante masurile prevenitve. Una dintre ele fiind recoltatul la timp a cerealelor.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Foto 1-Larva de plosnita cerealelor;
Foto 2-4-Adulti de plosnita cerealelor in luna iunie (aparitie mai timpurie fata de perioada normala.
