Toti fermierii cunosc foarte bine ce daunatori pot sa puna probleme culturii rapitei in perioada toamnei, atunci cand plantele se afla la inceput de drum si sunt foarte sensibile la atacul acestora. Incepand cu puricii de pamant (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) continuand cu larvele viespii rapitei (Athalia rosae) si apoi cu larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), a buhei verzei (Mamestra brassicae), iar in ultimii ani cu molia verzei (Plutella xylostella). Tot in ultima perioada, fermierii s-au confruntat si cu atacul soarecilor de camp (Microtus arvalis). Despre afide se stie ca cea mai problematica specie pentru plantele de rapita este paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae). In ultimii ani, rare au fost situatiile cand acest daunator a fost prezent la rapita in toamna. Atacul paduchelui cenusiu al verzei este caracteristic mai degraba primavara sau la inceput de vara, cand plantele de rapita se afla spre sfarsitul perioadei de vegetatie, atunci cand sunt atacate silicvele sau tulpinile si inflorecente (daca atacul este un pic mai timpuriu). Atacuri mari ale afidelor, in perioada toameni nu prea s-au mai inregistrat, cel putin nu am citit in literatura de specialitate autohtona despre asa ceva. Incalzirea globala schimba datele problemei, inclusiv la noi in tara.
In ultimii ani, atat in sudul tarii dar si in mai multe zone din vest, fermierii s-au confruntat cu un atac neobisnuit (pentru ei) de afide. Nu era vorba despre paduchele cenusiu al verzei ci despre paduchele verde al piersicului (Myzus persicae). In 2018 de exemplu, in campul experimental de la INCDA Fundulea, afidele si-au facut simtita prezenta, din a doua jumatate a lunii octombrie, fiind numeroase, in parcele cu rapita pe care le-am monitorizat, pana la sfarsitul lunii noiembrie, cand a venit iarna. Prezenta paduchelui verde al piersicului a avut drept principala cauza conditiile climatice foarte favorabile acestei specii si anume temperaturi ridicate si seceta. Sa ne aducem aminte, toamna anului 2018 a fost foarte secetoasa si calduroasa. Adica exact ca acum! Revenind la anul 2018, incepand cu ultima luna de vara pana aproape de venirea iernii, in majoritatea zonelor din sudul tarii, dar si in zona de vest nu s-au inregistrat precipitatii sau acestea au fost neinsemnate cantitativ. Drept urmare plantele de rapita nu au rasarit, sau daca acestea au „scos capul la lumina”, densitatea a fost necorespunzatoare. Spre deosebire de 2018, in aceasta tomna s-au inregistrat precipitatii, mai mult sau mai putin insemnate, in functie de zona, care au facilitat rasarirea plantelor de rapita. Dar in luna octombrie, conditiile au fost foarte similare cu cele din octombrie 2018. Si paduchele verde a piersicului si-a facut iar aparitia pe plantele de rapita!
Multi s-au mirat cand au vazut acest tip de afide pe plantele de rapita, dar nu este ceva care nu s-a mai intamplat. Rapita se afla pe lista plantelor gazda ale acestui danator. Aceasta specie este foarte polifaga, fiind semnalata la peste 240 de specii de plante, din 64 de familii botanice diferite. Sunt preferate piersicul (de unde si numele acestei specii), caisul, tomate, vinete, ardei, cartof, tutun, salata, spanac, mazare, fasole, lucerna, rapita, etc.
Atentie! La vederea afidelor pe frunzele de rapita, multi ar fi tentati sa spuna ca este vorba despre paduchele cenusiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae), fiind una dintre cele mai intalnite specii de afide la plantele de rapita. In acest din urma caz, femelele nearipate au culoarea corpului galben-verzuie, fiind acoperite cu o secretie ceroasa. In cazul paduchelui verde al piersicului nu exista secretia ceroasa!
Afidele se gasesc pe fata inferioara a frunzelor de rapita, unde formeaza colonii si se hranesc intepand si sugand sucul celular. In mod normal, atacul este periculos cand plantele sunt tinere. In urma atacului tesutul se necrozeaza, frunzele se pot ingalbeni si usca. Acum, anul trecut, au existat situatii foarte variate. Daca afidele au aparut in sole unde plantele erau dezvoltate, pagubele au fost minime. Dar aceste situatii au fost mai rare. In multe cazuri plantele au rasarit cu intarziere, fiind mai sensibile la atac. Au existat situatii cand plantele de rapita, atacate in prealabil de larvele viespii rapitei sa fie ulterior „vizitate” si de catre afide. Daca mai adaugam si seceta din toamna, putem spune ca „s-au aliniat astrele” pentru atacul daunatorilor. Nu si pentru fermieri! In cadrul proiectului ADEWR 4.1.5., in toamna anului 2018, am avut o experienta cu rapita. Am urmarit evolutia principalilor daunatori din toamna. Cand afidele si-au facut aparitia, am inceput sa le monitorizez saptamanal. In parcelele netratate, pe data de 5 noiembrie, s-a inregistrat o densitate medie de 160 afide/planta iar o saptamana mai tarziu s-a inregistrat o densitate medie mai mare de 243 de afide/planta!
Densitati ridicate la plantele netratate s-au inregistrat si in saptamanile urmatoare, pana pe data de 1 decembrie, cand a venit gerul, temperatura minima coborand sub valoarea de -10°C. Avea sa fie singura zi din luna decembrie asa de rece. Uneori iarna este „cel mai bun insecticid”. La parcelele la care s-a efectuat tratamentul semintelor, densitatea afidelor a fost de aproximativ 10 ori mai mica decat la plantele netratate.
La parcelele netratate, au disparut mai mult de 70% din plante. Atacul larvelor viespii rapitei in luna septembrie, atacul larvelor moliei verzei si al fluturelui alb al verzei, la care s-a adaugat atacul afidelor in perioada octombrie-noiembrie, toate acestea pe fondul unei secete ridicate au facut ca plantele de rapita sa nu treaca de „examenul iernii”.
In literatura de specialitate se mentioneaza ca, toamna, daca mai mult de 20% din plantele dintr-o anumita sola sunt atacate de afide (indiferent de specie), atunci cultura trebuie tratata. Pentru evaluarea atacului, sondajele trebuie efectuate pe diagonala lanului de rapita. Afidele sunt prezente, la inceput in zona marginii lanului, ulterior migrand in interiorul lui. In unele cazuri nu se justifica aplicarea unui insecticid pe toata suprafata, ci numai in zona marginala a lanului, unde afidele pot fi prezente intr-un numar mai ridicat.
Acum, referitor la problema tratamentului, la rapita este o mica provocare. Afidele se gasesc pe fata inferioara a frunzelor.
Prin urmare, frunzele de rapita pot sa actioneze ca niste umbrele pentru afide iar in cazul aplicarii unui tratament cu insecticide de contact, efectul substantei active asupra afidelor s-ar putea sa nu fie cel scontat. Caz in care recomandabil ar fi folosirea unor insecticide sistemice sau local sistemice. Tocmai de aceea, decizia efectuarii sau neefectuarii tratamentului impotriva afidelor trebui luata dupa o serioasa monitorizare a lanului de rapita.
Ce s-a intamplat anul trecut a fost ceva iesit din comun. Eu unul, in cei 14 ani de activitate in acest domeniu, nu am vazut atac asa ridicat de afide la rapita, in luna noiembrie. Acest lucru s-a intamplat ca o consecinta a conditiilor climatice atipice, inregistrate in perioada toamnei, in ultimii ani. O data cu schimbarile climatice se schimba si insectele daunatoare. De cele mai multe ori, in dezavantajul fermierilor.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
