In ultimii ani plosnitele cerealelor (Eurygaster spp.) nu au mai pus asa mari probleme cultivatorilor de grau, decat punctual, in unele zone. Oare am scapat de ele? Raspunsul este negativ. Plosnitele sunt prezente in lanurile de cereale, an de an, numai ca, in ultima perioada, populatiile sunt mai mici. Cauzele pentru care se intampla acest lucru sunt multiple, incepand cu cele climatice si nu are rost sa le dezbat in acest articol.
Cu toate acestea, chiar daca nu am avut probleme recente cu acesta insecta, nu trebuie sa ne culcam pe o ureche. Plosnita cerealelor si-a castigat renumele de principalul daunator al graului, deoarece, in trecut au produs adevarate ravagii. Pagubele cantitative sunt produse de adultii hibernanti, care apar in primavara, cand temperatura aerului depaseste 10-12 ºC. Acestia inteapa frunzele sau tulpinele, iar ce este deasupra intepaturii se usuca (frunzele uscate, atarna ca o sfoara, spicele se usuca devenind albicioase si se smulg cu usurinta). Pagubele calitative sunt produse de catre larvele si adultii noii generatii, prin deprecierea calitatii glutenului, in urma procesului de hranire al acestora. Si cand se intampla, este dureros pentru fermieri, mai ales ca atacul survine cu putin timp inainte de recoltat. Pentru a se pregati pentru iernare, plosnitele trebuie sa isi faca rezervele de grasime (corpul gras), iar asta se face in urma procesului de hranire. Adultii noii generatii trebuie sa se hraneasca 10-12 zile, inainte de a se retrage spre locurile de iernare. Daca avem putine plosnite in lan, atunci pagubele sunt nesemnificative, dar daca populatiile cresc, atunci putem avea probleme, fie acum, fie in urmatorii ani.
De un lucru trebuie sa tinem cont, iernile sunt din ce in ce mai calde, asta inseamna posibilitatea ca un numar mai mare de plosnite ale cerealelor sa treaca de sezonul hivernal. De asemenea temperaturile de 10-12 ºC pot sa apara mult mai repede, asa cum s-a intamplat in acest an, prin urmare hibernantii pot sa apara in lanurile de grau, din locurile de iernare, mult mai devreme decat in mod normal, chiar de la inceptul lunii aprilie. De exemplu, in acest an, la inceputul lui aprilie, in sudul tarii, temperaturile au trecut si de 30 ºC, la multe statii meteorologice fiind depasite recorduri de temperatura. Intr-adevar, in camp, am vazut daune produse de adultii hibernanti, inca din luna aprilie, dar acest lucru nu s-a intamplat numai in 2024 ci si in anii precedenti. Si atunci, de ce nu mai avem asa de multe plosnite in lanurile de grau, la inceput de vara? Nu ca asta ar fi un lucru rau pentru fermieri, din contra. O posibila explicatie sunt ploile si temperaturile mai scazute care survin, de regula, in luna mai, fix atunci cand plosnitele depun ouale pe plantele de grau. De regula, o femela depune intre 70 si 120 de oua, perioada de incubatie dureaza 7-15 zile, iar larvele au nevoie de 30-40 de zile pentru maturizare, la care se mai adauga cele 10-12 zile necesare unei plosnite adulte, pentru hranire, inaitne de a se retrage spre locurile de iernare. Daca in perioada depunerii pontei survin ploi si temperaturi mai scazute sau furtuni, atunci o mare parte din oua pot sa fie distruse si populatii plosnitelor pot sa nu mai fie asa ridicate. De regula, cam asa s-a intamplat in multi ani, in luna mai. Dar nu este o regula generala, putem avea si luni mai, mult mai calde decat in mod normal si mai secetoase. Iar asta avantajeaza plosnitele cerealelor. Dar asta nu inseamna ca am scapat de plosnite. Acestea nu au devenit doar un element faunistic, adica o insecta pe ici, pe colo, asa cum se intamplase cu gandacul ghebos, in perioada generalizarii tratamentelor semintelor de grau. Plosnitele sunt prezente in lanurile noastre de grau, an de an si asteapta conditiile favorabile ca sa isi creasca efectivele. Acest lucru nu se intampla peste noapte, dureza cativa ani, dar se poate finalza cu surprize neplacute pentru fermieri. In urma cercetarilor efectuate la INCDA Fundulea de catre Popov s-a descoperit ca acest daunator are o evolutie ciclica, de-a lungul timpului, sunt ani in care populatiile sunt ridicate, si pot produce daune fermierilor, dar sunt si ani in care nivelul populatiilor scade. Prin urmare trebuie sa tinem cont de acest lucru si sa fim in garda.
Ce pot face fermierii? In primul rand sa monitorizeze lanurile de grau, ca la carte, mergand pe diagonala solei, cu rama metrica, pentru a vedea daca s-a atins pragul economic de daunare (PED). Daca acesta a fost atins, atunci se poate face un tratament de combatere, cu unul din insecticidele omologate pentru combaterea acestui daunator, avand grija sa se respecte intervalul de pauza (dintre ultimul tratament si recoltare). Pentru a se face un sondaj cat mai exact este nevoie de oameni care se pricep, cat de cat, la observatii de acest gen si este nevoie de multa rabdare. Si este nevoie de un ochi foare bun pentru a observa plosnitele de pe spice, atat cele adulte, cat si larvele, asemanatoare cu adultii. Numai ca acestea nu stau „cuminti” pe spic, ca sa le numaram. La cea mai mica senzatie de pericol, plosnitele cad de pe spic, pe sol, unde se ascund in crapaturi, drept consecinta nu mai putem sa apreciem cat mai obiectiv, densitatea populatiei dintr-un lan. Folosirea dronelor pentru monitorizarea plosnitelor este problematica, dupa parerea mea, deoarece culoarea insectelor se poate confunda cu cea a spicelor, de fapt este un camuflaj natural al plosnitelor, ca sa fie observate mai greu de pasari. Pe de alta parte, daca dronele sunt prea aproape de lan, plotnitele pot percepe un pericol si pot cadea de pe spice. Cred ca dronele ar putea fi folosite, mai degraba, la tratamentele pentru combaterea plosnitelor cerealelor, daca s-a constatat depasirea pragului economic de daunare (PED). De ce este importanta monitorizarea? Pentru ca daca s-a depasit PED si efectuam un tratament, atunci cand trebuie, cu ce trebuie, vom putea tine sub control populatia plosnitelor in anii urmatori. De asemenea in multe cazuri, in urma monitorizarii lanurilor de grau, se poate constata ca nu s-a atins PED-ul si nu este necesar efectuarea unui tratament.
Am tot vorbit de PED, dar care este acesta?
– 5 insecte (larve sau adulti)/m2 in cazul culturilor pentru consum, cu densitate optima, bine fertilizate cu azot, care se afla in faza de vegetatie corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele.
– 3 insecte (larve sau adulti)/m2 in cazul culturilor pentru consum, cu densitate mica, slab fertilizate cu azot (sau zero fertilizare), care nu se afla in faza de vegetatie corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele.
– 1 insecta (larva sau adulti)/m2 in cazul loturilor semincere.
Referitor la fertilizare, in acest an, multi fermieri au preferat sa aplice mai putine ingrasaminte la grau, in special din cauza pretului prohibitiv al acestora. Poate un an de zile merge si asa. Poate chiar doi ani. Dar o cultura de grau fara o fertilizare ca la carte, in timp, va face fata mai grau atacului daunatorilor, inclusiv al plosnitelor cerealelor. Voi reveni asupra subiectului fertilizarii si a rolului acesteia in protectia plantelor, in urmatoarele articole ale revistei.
In acest caz si dronele ne-ar putea da o mana de ajutor, in special cele cu camere multispectrale. Acestea pot zbura deasupra culturii si pe baza imaginilor furnizate de camerele multispectrale, putem sa ne dam seama de starea culturii, si in functie de acestea sa stim care este PED-ul (daca vorbim de graul de consum). Problema este ca pretul unei asemena drone este mare, de la cateva mii de euro in sus, si numarul fermierilor care isi permit asa ceva nu este unul mare, mai ales in conditiile din ultimii ani. Pana cand vom vedea dronele zburand deasupra campurilor fiecarui fermier, va mai trece ceva vreme, de baza fiind, metoda clasica, sa luam campul la pas.
In final, ca o scurta concluzie, deocamdata nu avem atacuri asa mari de plosnite, dar insectele sunt prezente in lanurile de grau, an de an, si asteata o ocazie favorabila pentru a se inmulti. Iar acestea pot aparea oricand, mai ales ca vremea, si vremurile „ajuta” insectele mai mult decat pe fermieri!
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
