Conform unei zicale, in Romania toti se pricep la politica, fotbal si agricultura. Daca ne uitam pe Facebook sau pe alte retele de socializare, ori daca rasfoim presa, putem vedea ca, mai nou, toti se pricep la protectia plantelor, mai ales la combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis). Problemele pe care le avem din cauza atacului acestor insecte, atat la plantele de porumb, cat si la cele de floarea soarelui, cand acestea sunt in primele faze de vegetatie sunt arhicunoscute. De asemenea, nici pana in ziua de astazi nu s-a gasit o alternativa viabila pentru a inlocui tratamentul semintelor cu substantele active din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam), motiv pentru care in Romania se acorda derogare, in fiecare primavara, pentru folosirea acestor substante active la tratamentul semintelor. Incepand cu anul 2020 nu s-a mai acordat derogare decat pentru tratamentul semintelor de porumb si sfecla de zahar, in timp ce floarea soarelui a ramas pe dinafara. Nu se stie care vor mai fi sansele ca in urmatorii ani sa se mai acorde derogare pentru tratamentul semintelor de porumb, in conditiile in care principalul areal monidal de daunare a speciei Tanymecus dilaticollis se gaseste in Romania.
In timp ce expertii in aceasta problema (putinii care au mai ramas pe baricade) desfasoara cercetari (in limita resurselor umane si financiare disponibile) pentru gasirea posibilelor alternative in vederea inlocuirii neonicotinoidelor, dar care sa aiba eficacitate comparabila cu a acestora, in scena au intrat… „expertii”.
Brusc, am constatat cu mirare si surprindere, ca toata lumea se „pricepe” la Tanymecus dilaticollis. Evident, marea majoritate a acestor „experti” habar nu au cum arata insecta, dar ei le stiu pe toate. Pe Facebook am vazut multe referiri la solutii „miraculoase” care ii salveaza pe fermieri de atacul „vrajmasilor din camp”, cat ai zice peste. Unii dintre „experti” sunt asa de convingatori, incat fermierii pot cadea in plasa, cumpara solutia „minune”, evident la pret mult mai mare decat tratamentul clasic al semintelor, dupa care constata cu surprindere ca au aruncat banii pe fereastra. Unele dintre aceste „solutii miraculoase” au fost testate si in campurile experimentale ale institutelor si statiunilor de cercetare sau in conditii de productie. De fiecare data, fie nu au existat diferente semnificative fata de varianta martor (netratata), fie varianta tratata cu „solutia miraculoasa” a fost distrusa in totalitate, in cazul unui atac puternic.
In ultimii patru ani, impreuna cu Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania (APPR), am reusit sa facem cercetari privind combaterea T. dilaticollis in conditiile unei ferme comerciale, pe suprafete mari, cultivate cu porumb, respectand toate rigorile stiintifice. In cei patru ani de studiu, au fost situatii foarte diferite, de la un an la altul. In 2017 atacul a fost slab, nu au existat diferente semnificative intre martor si variantele tratate. In schimb, in anul 2018 conditiile climatice din perioada primaverii au fost favorabile ratisoarei porumbului, iar variantele experimentale au fost distruse in urma atacului insectelor, cu exceptia celei la care s-a efectuat tratamentul semintelor, in acest caz plantele de porumb au scapat!
Din pacate, in ultimii doi ani au fost multe situatii cand fermierii au ramas cu paguba, iar „expertii” cu banii. Evident ca acestia din urma au dat vina pe fermieri, spunand ca nu au aplicat corect „produsul minune” sau au gresit doza, s.a.m.d. In realitate, toti cei care sunt foarte vocali pe Facebook si sustin ca au „solutii miraculoase” care te scapa de ratisoara porumbului sunt niste escroci, care incearca sa profite de pe urma necazului fermierilor. De ce? Simplu: acestia habar nu au ce este Tanymecus dilaticollis, majoritatea l-au vazut in poze sau doar la marginea campului, cand s-au dat jos din masina si au facut vreo 2-3 poze cu telefonul mobil, iar apoi s-au declarat experti si viseaza sa faca foarte multi bani intr-un timp cat mai scurt, vanzand iluzii fermierilor.
Cei care lucreaza in domeniu, e drept putini la numar (si vor fi din ce in ce mai putini, peste cativa ani), stiu foarte bine ca Tanymecus dilaticollis este „greu de ucis”. Un exemplu in acest sens: imi povestea acum cateva saptamani un fermier despre pataniile lui cu ratisoara porumbului, in cazul in care nu a tratat semintele inainte de semanat. Fermierul era foarte fericit, porumbul ii rasarise uniform, cultura era randuita, plantele erau in faza de 2-3 frunze si nu avea nici un fir de buruiana. Dar… erau foarte multe insecte pe camp, care „se infruptau” cu tinerele plantute de porumb. Fermierul a luat imediat masuri, a stropit cu un insecticid de contact. Cand s-a intors a doua zi pe camp, a vazut foarte multe insecte moarte, la suprafata solului, semn ca tratamentul a reusit. Minunea a tinut fix doua zile. Cand a revenit din nou in camp, fermierul a vazut alt val de insecte care rodeau plantele de porumb (de fapt ce a mai ramas din ele), cultura din sola respectiva fiind compromisa aproape in totalitate. Alti fermieri, care cultiva loturi de hibridare si nu au tratat semintele inainte de semanat, s-au trezit cu un atac asa de mare ca nici dupa 6 tratamente in vegetatie nu au reusit sa combata toti adultii ratisoiarei porumbului!
De ce tratamentul in vegetatie nu are eficacitatea comparabila cu tratamentul semintelor? Simplu: tratamentul semintelor cu un insecticid sistemic, cu o substanta activa care se transloca rapid in plante dupa rasarirea acestora, ofera protectie sporita culturii aflate in primele faze de vegetatie. Cand insecta vine sa se hraneasca, preia si o mica cantitate din substata activa, folosita in tratamentul semintelor, drept rezultat activitatea de hranire a acesteia inceteaza si moare dupa cateva zile. In schimb, tratamentul in vegetatie este o loterie, deoarece nu poti prinde toate insectele in acelasi timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care, cel putin pana acum, nu s-au gasit solutii viabile pentru a inlocui tratamentul semintelor cu insecticide sistemice.
Acest lucru nu ii descurajeaza insa pe „expertii” care sunt foarte activi pe social-media, sustinand cu un aplomb si mai mare ca au „solutia miraculoasa” pentru combaterea ratisoarei porumbului „cat ai zice peste”. In ultimul timp insa, „expertii” nu se limiteza doar la retelele de socializare. Participa la diferite intalniri ale fermierilor sau chiar la conferinte unde sustin prezentari in plen cu „solutiile miraculoase”. Dar, daca ii ei la bani marunti si ii intrebi ce metodologie experimentala au folosit, unii vor spune ca de fapt fermierul a fost cel care a facut evaluarile in camp. Cu tot respectul, chiar daca sunt fermieri foarte priceputi in problema insectelor daunatoare, meseria de fermier si cea de cercetaror agricol in domeniul protectiei plantelor sunt diferite. De fapt, aceasta este marea problema in Romania. Nu se respecta meseria celuilalt. Fiecare se pricepe intr-un anumit domeniu. Chiar daca stii si despre celelalte domenii de activitate, asta nu inseamna ca, automat, te pricepi la fel de bine si la meseria celuilalt (chiar sa si emiti pretentii ca stii mai bine decat acesta). Sa faci observatii in camp, la ferma ta, este una, dar pentru a face experiente si notari in camp, privind atacul ratisoarei porumbului, conform unei metodologii bine puse la punct, iti trebuie cativa ani de experienta si de prezenta indelungata in camp, la „firul ierbii”, practic ceea ce face un cercetator in domeniul entomologiei agricole, specializat pe T. dilaticollis. Eu ma intreb cum de „expertii” pot sa vina la conferinte stiintifice, organizate de statiuni de cercetare cu renume si sa declare foarte senin ca au „solutia miraculoasa”, cand ei nu prea au habar cum arata ratisoara porumbului? Probabil mirajul banilor este unul foarte mare.
Acum trebuie sa ne gandim un pic logic. Daca ar fi existat cu adevarat o alternativa la tratamentul semintelor de floarea soarelui si de porumb pentru combaterea Tanymecus dilaticollis, credeti ca fermierii s-ar mai fi agitat acum in legatura cu acest subiect? Credeti ca asociatiile de producatori ar mai fi cerut derogari ministerului agriculturii? Nu ar fi folosit acele alternative, iar cel care le-ar fi vandut fermierilor aceste produse noi (sau companiile respective) ar fi castigat foarte multi bani, avand in vedere pe ce suprafete se cultiva porumbul si floarea soarelui in Romania? De mai bine de zece ani se cerceteaza aceasta problema. S-au testat atat insecticide care se aplica ca tratament la samanta, altele decat neonicotinoidele, s-a cercetat si eficacitatea insecticidelor aplicate ca tratament in vegetatie, s-au cercetat si unele insecticide granulate. De asemenea, s-au efectuat cercetari privind si produse admise pentru agricultura ecologica (ulei de neem, spinosad), atat ca tratament la samanta, cat si ca tratament in vegetatie. Niciuna dintre aceste variante studiate nu a avut o eficacitate comparabila cu tratamentul semintelor cu substante active sistemice, din clasa neonicotinoidelor, in vederea combaterii adultilor de T. dilaticollis, in conditiile unui atac ridicat, asa cum au insecticidele sistemice folosite ca tratament la samanta, pentru care s-a acordat deorgare. Daca erau gasite alternative, evident ca ele ar fi fost omologate pana acum, iar cercetatorii care ar fi studiat aceste aspecte ar fi publicat deja lucrari stiintifice in revisate de specialitate, cu factor foarte mare de impact, in care ar fi scris despre rezultatele acestor cercetari. Sa afirmi, in mediul on-line, ca sunt alternative la tratamentul semintelor, dar fermeirii prefera tot „chimicalele”, este cea mai mare aberatie posibila. Aceste afirmatii sunt facute fara studii stintifice, care sa respecte metodologia experimentala pentru cercetari referitoare la acest daunator. Sunt afirmatii facute de „experti”.
Cum pot fermierii sa nu cada in capcana „expertilor”? Simplu: punand cateva intrebari cum ar fi:
- „Ce studii s-au facut?”,
- „Locatia unde s-au facut aceste studii?”,
- „Cum a fost intensitatea atacului la varianta martor?”,
- „Care a fost densitatea daunatorului in camp, in medie, cati gandaci pe metru patrat?”,
- „Cum a fost vremea in timpul experientei, mai ales cand porumbul si floarea soarelui se aflau in perioada de sensibilitate maxima pentru atacul ratisoarei, intre rasarit si faza de patru frunze?”,
- „Care au fost plantele premergatoare?”,
- „Care este procentul plantelor salvate?”,
- „Care a fost situatia la varianta martor (netratata), plantele din sola respectiva au fost distruse partial sau total in urma atacului?”,
- „Pe durata desfasurarii acestui studiu, conditiile climatice au fost favorabile acestor insecte?”,
- „Studiul a fost facut in colaborare cu cercetatorii, specializati pe entomologia agricola, de la o universitate de profil sau de la un institut de cercetare agricola?”.
Abia dupa ce le puneti aceste intrebari vanzatorilor de „frigidere pentru eschimosi”, care va viziteaza ferma, trebuie sa vina cea clasica:
- „Care a fost productia, atat la varianta martor, cat si la cea tratata cu produsul minune si daca diferentele sunt asigurate din punct de vedere statistic?”.
Pe langa aceste intrebari, recomandabil ar fi sa mai intrebati si un specialist in protectia plantelor, astia care inca mai suntem pe baricade, din ce in ce mai putini, din pacate. Fara aceste informatii concrete, recomandarea mea este sa ii aratati usa „expertului” care incearca sa va vanda „solutia minune” pentru combaterea lui Tanymecus dilaticollis.
Si inca ceva, sa fiti atenti la debitul verbal al „vanzatorului de iluzii”. In general, acestia vorbesc repede, ca sa nu va lase sa va mai ganditi la intrebari. Daca este cineva care vorbeste repede si mult, este bine sa fiti in garda si sa cereti parerea unui specialist.
In concluzie, cred ca este foarte important sa facem alegerile in cunostiinta de cauza, sa nu luam de bun tot ceea ce se spune pe retelele de socializare sau, mai nou, pe la diverse intalniri ale fermierilor. Tentatia este foarte mare, din cauza absentei alternativelor viabile la tratamentul semintelor. In viitorul apropiat vor fi si mai multi care vor incerca sa faca bani de pe urma necazului fermierilor. Pana la urma, in problema ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) avem de ales intre experti sau… „experti”!
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
