Fermierii, cercetatorii si restaurantele isi propun sa ne puna pe masa paine, bere si alte alimente produse din cereale perene.
In St. Paul, Minnesota, proprietarul Sandy Boss Febbo pastreaza pe perete un poster lung de 5 metri, cu fotografiile a doua plante si radacinile lor. Prima este o planta de grau, a carei radacini masoara aproximativ un metru si jumatate. Cea de a doua planta este Kernza, cu radacini care masoara peste 3 metri si jumatate.
Seful Febbo arata fotografiile ori de cate ori vrea sa explice care este ingredientul cheie din produsele pe care le serveste. In timp ce majoritatea clientilor nu au auzit niciodata de Kernza, aceesta explica faptul ca aceasta planta poate creste de la an la an, dezvoltand radacini incredibil de lungi, care ajuta la prevenirea eroziunii solului, la retinerea apei si la retinerea carbonului in sol, un avantaj important pentru atenuarea schimbarilor climatice.
Plantele perene s-ar putea dovedi deosebit de importante in deceniile urmatoare, deoarece noile cercetari au aratat ca jumatate din carbonul total retinut de plante este carbonul retinut de radacini in sol.
Kernza este rezultatul a zeci de ani de cercetari. La 10 ani dupa ce institutul de cercetare a inregistrat marca comerciala, se dovedeste a fi un ingredient promitator – si delicios -, folosit pentru fabricarea de bere, biscuiti, paste, paine si, in plus, este benefic pentru mediu.
Totusi, in SUA exista doar 75 de fermieri care cultiva Kernza. Acum, o coalitie formata din 50 de fermieri, oameni de stiinta, educatori, experti in politica si lideri din industria alimentara din SUA, a primit 10 milioane de dolari pentru cresterea productiei si comercializarii de Kernza. Initiativa de 5 ani, denumita Kernza CAP, este condusa de The Land Institute si Universitatea din Minnesota.
Pentru a face cunoscute cerealele perene unui public mai larg, Kernza CAP intentioneaza sa depaseasca barierele agriculturii si cercetarii, concentrandu-se si pe lanturile de productie si aprovizionare, marketing si comercializare. Cercetatorii sustin ca Kernza poate creste veniturile fermierilor, prin reducerea considerabila a costurilor de cultivare, dar si a costurilor pentru produsele de protectia plantelor si ingrasaminte.
“Viata pe acest pamant nu exista fara un sol sanatos”, spune Tessa Peters, manager la The Land Institute. “Avem nevoie de cereale pentru paine, orez, paste, iar toate acestea se bazeaza pe o agricultura durabila. Dezvoltarea unei agriculturi perene regenerative este esentiala pentru viata umana, pentru a supravietui crizei climatice actuale.”
Luke Peterson a cultivat Kernza pentru prima data in 2019. Spune ca doar dupa cateva recolte, atat el, cat si alti fermieri care lucreaza cu cercetatori au contribuit la imbunatatirea productiei. “Am invatat care sunt substantele nutritive de care are nevoie, care este cel mai potrivit tip de sol, cum se recolteaza si cum se pastreaza.”
Peterson si ceilalti fermieri participanti isi vor inregistra cu atentie observatiile si datele despre cultivare, recoltare, prelucrare, randament si continut nutritional. De asemenea, vor preleva probe de sol, inainte si dupa plantarea acestei plante, iar cercetatorii de la Universitatea din Minnesota vor analiza aceste probe pentru a afla modul in care plantele de Kernza ajuta la cresterea fertilitatii solului, cum influenteaza viata microbiana din sol, dar si continutul de azot, fosfor si potasiu din sol.
Conducatorul Kernza CAP, dr. Jacob Jungers, profesor asistent de agronomie si genetica a plantelor la Universitatea din Minnesota, intelege importanta deschiderii unor canale de comunicare bidirectionale intre fermieri si cercetatori, astfel incat acestia sa poata lucra impreuna.
Tracy Singleton, proprietara unui restaurant din Minneapolis, crede ca familiarizarea publicului, proprietari de restaurante, brutari, proprietari de magazine alimentare, bucatari si consumatori, este vitala pentru ca Kernza sa aiba succes. Ea a inclus Kernza in meniul restaurantului ei in 2014 si a promovat-o pe retelele de socializare. Foloseste Kernza sub forma de faina in clatite, vafe, biscuiti si o varietate de produse de patiserie.
Concluzionand, Luke Peterson, fermierul din Minessota, a spus: “Daca ne dorim mancare ieftina, nu cred ca Kernza va avea succes. Daca ne uitam la calitatea apei, la schimbarile climatice si la sanatatea solului si lucram impreuna la asta, atunci Kernza va deveni foarte populara.”
sursa: https://civileats.com/2020/10/15/can-the-climate-friendly-grain-kernza-finally-hit-the-big-time/?fbclid=IwAR11NW6MjeHgzWRo9pR-fO89c-DOmmxe3TaZkyMIy0Sm3uoj0CdRueWmku8
