Produsele de protectie a plantelor, cunoscute generic sub numele de pesticide, contin una sau mai multe substante active, agenti fitoprotectori sau agenti sinergici si coformulanti. Dar ceea ce confera tipul de actiune exercitata de produsul fitosanitar este substanta activa. Cu cat mai multe tipuri de substante active (sau “molecule”) sunt utilizate pentru formularea diferitelor produse de protectie, cu atat este mai diversificata gama acestora si mai capabila sa ofere protectie cat mai larga si mai eficienta culturilor agricole. La nivel global, graficul de mai jos indica numarul de noi substante active care sunt luate ȋn considerare in procedurile de dezvoltare, respectiv ajung pe piata in fiecare an.
Din observatiile noastre reiese cã tendinta generala cu privire la numarul de substante active candidate pentru dezvoltare ulterioarã a fost in scadere incepand din anul 2000, cu o rata si mai accentuata de scadere a numarului de noi candidati care au fost plasati pe piata.
Conform publicatiei “The Pesticide Manual”, la nivel global exista cca. 920 de substante active sintetice din care in U.E sunt aprobate pentru utilizare aprox. 280, ceea ce reprezinta cca. 30% din total, iar fermierul roman dispune astazi de aprox. 200 de s.a sintetice, adica sub 20% dintre cele existente la nivel global si cca. 71% din produsele omologate pentru utilizare in UE.
Aceasta incetinire de introducere a noi produse de protectie pe piata europeana observata de la mijlocul anilor 2010 este explicata si prin schimbarea comportamentului multora dintre companiile de top axate pe cercetare si dezvoltare, unele dintre ele avand tendinta sa isi concentreze eforturile de cercetare si dezvoltare pe seminte de calitate, in timp ce altele au devenit din ce in ce mai selective in dezvoltarea de noi molecule datorita costurilor asociate dezvoltarii si insecuritatii privind aprobarea pentru plasare pe piata in U.E. Omologarea unei noi molecule sintetice in U.E a devenit atat de costisitoare si dificila incat companiile multinationale decid de multe ori sa ocoleasca piata unica inregistrandu-si produsele in tari din afara U.E si acest fenomen nu ajuta fermierii si agricultura europeana. Trebuie mentionat ca industria de protectia plantelor este implicata si in cercetarea, dezvoltarea si aducerea in piata a produselor biologice, solutii de combatere care functioneaza foarte bine in alternanta sau impreuna cu produsele sintetice (pesticide).
In ultimii 10 ani peste 50% din produsele de protectia plantelor au fost retrase din piata europeana si acest lucru a pus si pune presiune pe combaterea agentilor de daunare in crestere avand disponibile mai putine substante active.
Astazi industria de protectia plantelor se confrunta cu provocari si ingrijorari serioase si as dori sa mentionez doar cateva:
- Fermierul Roman si European are astazi mai putine produse disponibile pentru a controla un numar in crestere de organisme de daunare, iar acest lucru pune in pericol siguranta alimentara a cetatenilor.
- Multe dintre substantele active sunt retrase din piata de catre autoritati, uneori doar in baza unor decizii politice fara a se tine seama de rezultatele stiintifice;
- Interzicerea utilizarii insecticidelor neonicotinoide face ca fermierul roman sa fie vulnerabil din punct de vedere al protectiei plantelor, la atacul unor daunatori foarte agresivi, precum Tanymechus dillaticols, Agriotes etc.
- Incalzirea globala genereaza schimbari multiple la nivelul ecosistemelor si agresivitatea organismelor de daunare este de asteptat sa creasca si sa provoace pagube importante culturilor agricole.
In aceasta situatie, in urma retragerii de pe piata si a interzicerii utilizarii multor produse de protectie a plantelor cunoscute si apreciate de fermieri si in lipsa unor solutii de protectie adecvate, Statele Membre U.E au recurs din ce in ce mai frecvent la acordarea de derogari.
Derogarile sunt exceptii legale care permit ca utilizarea unei anumite legi sau reglementari sa fie aplicata diferit sau deloc in circumstante specifice. In cazul produselor de protectie a plantelor (pesticidelor), derogarile sunt acordate in circumstante exceptionale, cum ar fi un atac major al daunatorilor, atunci cand masurile standard, mai putin daunatoare, sunt considerate insuficiente.
In Uniunea Europeana (UE), art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite Statelor Membre sa autorizeze introducerea pe piata a produselor de protectie a plantelor, prin derogare de la procesul obisnuit de autorizare, pentru o perioada de maximum 120 de zile, daca sanatatea plantelor este amenintata de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.
Astfel, din 2013 pana in 2016 au fost acordate doar 220 de derogari, din 2016 si pana in 2020, Statele Membre au acordat peste 2500 de derogari iar din 2020 si pana in 2023 (ultimul an cu inregistrari statistice procesate) in EU au fost acordate peste alte 2250 de autorizatii de urgenta, pentru aprox. 354 de substante active si 1481 de produse. Intre 2017 si 2022, Romania a acordat doar 2% dintre autorizatiile de urgenta date pentru total substante active vizate de derogari in UE pe parcursul acestei perioade (Science of The Total Environment, Volume 947, 15 oct. 2024).
Incepand din 2018 si panã in 2025, in Romania au fost emise 58 autorizatii temporare din care 38 pentru utilizarea produselor din categoria neonicotinoidelor.( https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.htm)
Tabelul de mai jos prezintã situatia privind numãrul de derogãri si cele date pentru neonicotinoide in special, ȋn cateva State Membre, cu date intre 2018 si 2022:
Sursa: https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database
Utilizarea insecticidelor care contin neocotinoide este interzisa in UE cu exceptia utilizarilor in sere. In tara noastra au fost acordate derogari in special pentru tratamentul semintelor la cultura de porumb, floarea soarelui si cerealelor paioase, impotriva unor daunatori deosebit de rapace cum sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) viermii sarma (Agriotes spp.), gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides),
Interzicerea utilizarii insecticidelor neonicotinoide la nivelul Uniunii Europene lasa Romania descoperita in fata celui mai periculos daunator pentru culturi agricole importante asa cum este porumbul si floarea soarelui. Este vorba despre Ratisoara porumbului (Tanymechus dillaticolis). Suprafetele mari de culturi agricole (peste 2 mil ha de porumb si peste 1 mil. ha de floarea soarelui) pot fi compromise partial sau total de catre Ratisoara porumbului, un daunator polifag extrem de periculos, care in anii favorabili poate atinge densitati de peste 100 de exemplare pe mp). Avand in vedere ca pragul economic de daunare (PED) pentru Ratisoara porumbului este de 3 daunatori/mp este de la sine inteles ca o mare parte din culturile semanate vor fi compromise fara un tratament la samanta adecvat.
De aceea, utilizarea produselor de protectie a plantelor pe baza de neonicotinoide trebuie securizata mai ales ca acestea sunt utilizate la tratamentul semintelor. Tratarea semintelor cu insecto-fungicide este sigura atat pentru mediu, cat si benefica pentru culturi, deoarece protejeaza semintele de boli si daunatori in primele etape ale ciclului lor de viata, ducand la o germinare si o crestere imbunatatite si reduce necesitatea aplicarilor ulterioare de pesticide. Aceasta abordare specifica minimizeaza cantitatea de substante chimice utilizate si impactul lor potential asupra mediului.
In situatia in care fermierii nu au solutii fitosanitare eficiente ne intrebãm cine trebuie sa suporte pierderile si costurile aferente pierderii culturilor agricole, si cine trebuie sa despagubeasca agricultorii pentru pierderile suferite.
In prezent, cresterea populatiei a devenit un motiv important pentru cererea tot mai mare de produse agricole. Pentru a atinge securitatea alimentara, este necesar sa fie stimulat randamentul agricol iar rezilienta si protejarea culturilor agricole in fata organismelor de daunare este imperativa. Prin urmare, datorita accesibilitatii si eficacitatii lor, aplicarea produselor fitosanitare sintetice in campurile agricole a evoluat ca o practica obisnuita pentru a tine sub control bolile, daunatorii si buruienile culturilor agricole. Pesticidele joaca un rol crucial in securitatea alimentara globala. Acestea ajuta la protejarea culturilor de daunatori, boli si buruieni, ceea ce duce la randamente mai mari si la o disponibilitate sporita a alimentelor.
Cu toate acestea, suntem constienti ca utilizarea lor ridica ingrijorari cu privire la impactul asupra mediului si potentialele riscuri pentru sanatate. De aceea producatorii de pesticide lucreaza activ pentru a spori siguranta utilizarii pesticidelor prin diverse masuri, inclusiv dezvoltarea unor formulari mai sigure, imbunatatirea etichetarii, furnizarea de instruire si promovarea unor practici responsabile de aplicare. Aceste eforturi vizeaza reducerea la minimum a riscurilor pentru sanatatea umana, mediu si organismele nevizate.
AIPROM sustine principiul acordarii autorizatiilor de urgenta de catre Statele Membre, daca sunt create premizele aplicarii conditiilor mentionate anterior si prevazute la Articolul 53 din Regulament, cu garantii stricte pentru a se asigura ca autorizatiile de urgenta sunt acordate numai atunci cand este strict necesar. Numai asa putem oferi fermierilor solutii agricole eficiente pentru situatii de urgenta. Intelegem provocarile pe care le intampina toti producatorii agricoli, fie ei fermieri sau apicultori, intelegem faptul ca suntem cu totii sub presiunea de a produce cat mai mult, cat mai de calitate si cat mai ieftin, insa credem ca toate aceste lucruri ar fi mai simplu si mai usor de solutionat daca ne-am asculta unii pe altii si am comunica deschis si fara prejudecati.
Vasile IOSIF
Presedinte AIPROM
