Ingalbenirea aurie (Flavescenta aurie) este una dintre cele mai grave boli de carantina din viticultura, provocata de o fitoplasma (Candidatus Phytoplasma vitis), care nu se poate transmite mecanic pe alte plante, fiind specifica vitei de vie. Este o boala destul de raspandita, care in unii ani produce pagube insemnate in unele tari.
Fitoplasmele sunt microorganisme procariote (fara perete celular rigid), care traiesc si se multiplica exclusiv invasele conducatoare liberiene (floem) ale plantei, determinand astfel o aglomerare a produselor de sinteza, oprind astfel circularea acestora spre tesuturile in care se consuma sau se depoziteaza substantele de rezerva. Practic, prezenta lor blocheaza transportul normal al zaharurilor si al semnalelor fiziologice, ducand la colapsul metabolic al butucului.
Boala se raspandeste aproape exclusiv prin intermediul unei insecte, cicada Scaphoideus titanus. Aceasta cicada este un vector eficient deoarece se hraneste specific pe vita de vie, dobandeste patogenul hranindu-se pe plantele infectate si il transmite celor sanatoase. Transmiterea se realizeaza si prin utilizarea de material saditor infectat (butasi, altoi).
Manifestarile simptomatice difera in functie de organelle vitei de vie care sunt afectate. Simptomele apar de regula in a doua jumatate a verii (iunie-august) si sunt variabile in functie de soi. Astfel, pe frunze, la soiurile cu struguri albi, acestea se ingalbenesc intens (galben-auriu), de obicei intre nervuri, luand un aspect metalic. La soiurile cu struguri rosii, frunzele capata o culoare rosie-violacee (cu diferite intensitati). Totodata la ambele soiuri, limburile frunzelor atacate se rasucesc puternic spre partea inferioara, devenind casante la atingere (Fig.1).
Pe lastari si coarde se produce o lignificare deficitara (lastarii infectati nu se lemnifica, nu se matureaza) in toamna. Acestia raman subtiri, flexibili (ca de cauciuc) si adesea se apleaca spre sol, iar punctele de insertie ale frunzelor se necrozeaza (Fig.2). Totodata se observa o scurtnodare (internodii scurte si in zig-zag), iar o mare parte din mugurii de pe coardele afectate mor in timpul iernii din cauza maturarii precare.
Pe inflorescente si struguri: inflorescentele se ofilesc si cad (fenomen de meiere), ciorchinii nu se dezvolta, sau, daca se dezvolta, rahisul (scheletul ciorchinelui) se usuca partial sau total. De asemenea, boabele se zbarcesc, se deformeaza si capata un gust amarui. Butucul infectat intra intr-un declin progresiv (reducerea productiei si a calitatii strugurilor) si, in cazuri severe, se usuca complet in 2-3 ani.
Deoarece nu exista un tratamente curative, care sa vindece planta odata infectata, strategia se concentreaza peprevenire si eradicare. Astfel, pilonul principal al combaterii este controlul vectorului (Scaphoideus titanus), deoarece cicada este singurul mod de raspandire rapida in vie (Fig.3). Se recomanda utilizarea capcanelor adezive de culoare galbena pentru a detecta prezenta cicadelor si a stabili momentul optim al tratamentelor, precum si tratamente cu insecticide omologate (pe baza de piretroizi sau alte substante specifice) intr-o schema de 2-3 tratamente pe sezon, vizand stadiile larvare, care sunt cele mai eficiente in preluarea si transmiterea fitoplasmei. De asemenea, se va tine cont si de controlul buruienilor, in special a celor care pot fi gazde alternative pentru fitoplasma.
Alte masuri de prevenire si combarere:
- Eliminarea plantelor infectate: orice planta care prezinta simptome clare trebuie eliminata si arsa imediat. Acest lucru este vital pentru a reduce sursa de inocul.
- Material saditor certificat: utilizarea exclusiva a materialului de plantare certificat si garantat liber de fitoplasme.
- Tratament termic: materialul saditor (butasi, coarde altoi) poate fi supus unui tratament termic (imersie in apa calda la 50˚ C pentru 45 de minute) pentru a devirusa materialul, o masura esentiala inainte de altoire sau plantare.
- Monitorizarea viilor parasite: plantatiile abandonate devin focare majore de infectie si surse de cicade, necesitand o gestionare sau eliminare riguroasa.
Dr.ing. Lorena Gurau, ICDPP Bucuresti
