Ionel Burtea, despre antreprenoriatul local, vazut ca si locomotiva de dezvoltare a comunitatilor
“Cine sunt eu? Un om cu dorinta de a face lucruri care lasa umbra pe pamant. Cand imi zice cineva ca n-o sa reusesc, ma motivez. In tot ceea ce am facut, intotdeauna am avut ultima sansa si atunci am reusit.” Asa isi incepe povestea Ionel Burtea, un tanar antreprenor din Ticleni, judetul Gorj, care, ghidat de aceasta dorinta si de pasiunea pentru cultivarea fructelor de padure, a dat viata povestii Abund Berry.
Pas cu pas, hectar cu hectar, plantatia a crescut de la un an la altul. “Nu pot sa zic ca am avut un moment de revelatie… M-am uitat la potentialul din piata si la resursele pe care le aveam. Am inceput treptat, cu investitii mici. Am plantat in primul an, in primavara, un hectar de mure si toamna am decis sa ne extindem. Ne-am dat seama ca nu putem sa facem business doar dintr-un hectar si am ajuns la 5 hectare in anul urmator. Partea alimentara, chiar si in timpul crizei, a fost in continua crestere, fie ea de 2-3%. Am vazut ca e un domeniu stabil, insa din punct de vedere financiar, nici in momentul de fata nu sunt castiguri. Tot ce castig, reinvestesc in proiecte.”
Dorinta de a valorifica fructele de padure a adus pe piata din Romania un produs unic, Berry Wine: “Cand incepi o afacere, faci un research. Si am gasit pe internet vinul de mure. Tatal meu stia sa faca vin din struguri. Procesul de productie fiind asemanator, a facut cativa zeci de litri de vin din mure si a iesit ceva neasteptat. Am facut 700 de sticle in primul an, apoi 3.000 si anul trecut 10.000. Anul acesta ma astept la 30.000 de sticle.”
Cu o cultura de nisa si intr-o piata dominata de importuri, Ionel Burtea a inceput comercializarea fructelor produse local, la Carrefour Targu Jiu, livrand chiar din primul an. “Am inceput cu certificatul de producator si am livrat chiar din primul an la Carrefour Targu Jiu. Anul urmator am livrat in toate magazinele din Bucuresti si anul acesta am livrat pe platforma. Am avut si contract cu Mega Image, dar nu am putut sa facem fata cu livrarile. Fiind un an foarte atipic, fructele s-au copt toate odata si nu am putut face fata si la livrat si la cules. Suntem departe de Bucuresti si nu ne permitem sa culegem si sa livram in aceeasi zi.”
Dificultati au fost la tot pasul, mai ales cand a venit vorba despre forta de munca. “Tata este cel care se ocupa de plantatie full-time. Toata lumea se plange de forta de munca, e foarte greu sa gasesti pe cineva in zona asta de forta de munca necalificata. Am avut momente in care am stat cu parintii noaptea, sa incarcam marfa pentru retail. Din 25 de angajati, niciunul nu a ramas, indiferent de cat plateam. Toata lumea a plecat la program. Viitorul este tehnologia, fara doar si poate! Si mi se pare ok, pentru ca face parte din procesul nostru de evolutie: nu mai trebuie sa facem o munca repetitiva. Solutii sunt, insa robotii necesita niste investitii foarte mari.” Aceste piedici, insa, nu fac decat sa-l ambitioneze pe Ionel: “Am accesat un proiect pentru infiintare sera capsuni – unitate de procesare, sirop si dulceata. In 2018 s-a aprobat si acum il implementez. Partenerul meu are catina. In octombrie 2020 termina primaria tot ce inseamna partea de cadastrare terenuri si o sa mai depun inca un proiect pe fonduri europene, pe afine si pe zmeura. Vrem sa avem un mix de fructe de padure.”
Intrebat despre planurile de viitor, Ionel Burtea spune fara ezitare “Berry Camp”. “Ideea cu Berry Camp a venit dupa terminarea sezonului de fructe. Urmaresc foarte mult ceea ce se intampla in afara, aveam deja ideea asta in cap, asa ca am luat niste poze si le-am pus pe instastory, sa vad ce spune lumea. Pana seara mi-au scris peste 130 de persoane. Pe LinkedIn am ajuns undeva la 120.000 de vizualizari.. Si mi-am zis “ok, trebuie s-o fac”. Am facut casuta de rezervari pe site, iar dupa o saptamana aveam deja 7 rezervari, fara sa promovez deloc. O sa fac si un openspace pe langa cele 5 butoaie pe care mi le doresc pentru inceput. Mi-am propus ca pana la sfarsitul lunii martie sa termin. Validarea ideii mi-a dovedit ca trebuie s-o fac, mai ales ca agroturismul e o alta sursa de venit, pe langa fructele de padure clasice pe care le vindem in retail sau le procesam. Ca target in primul an sunt in jur de 1.500 de oameni cazati, care vin sa ne viziteze.”
“Unde ma vad peste 5 ani? Imi doresc o zona de crama, unde sa avem si propria productie mai mare de vin si de alte produse finite. Ca si zona, sera de capsuni, plantatia si tot ce mai vreau sa fac in continuare sunt pe aceeasi axa si vreau sa dezvolt totul ca si ecosistem, sa fie complementare. Vreau ca partea de crama sa fie mult mai mare, iar Berry Camp sa fie undeva la 20 de butoiase. Anul acesta a crescut foarte mult turismul traditional, iar la noi partea de natura e foarte prezenta, sunt foarte multe trasee, e o zona foarte mare pentru plimbari.”
In final, ce ii sfatuieste tanarul antreprenor pe cei care vor sa se ancoreze in agribusiness? “Ca si recomandare pentru alte persoane ar fi sa nu se astepte ca agricultura e o zona unde investesti intr-un an si in doi ani scoti “break-even-ul”. E o zona unde mereu inovezi si mereu cauti noi nise sau noi produse. E una sa produci, e alta sa vinzi si alta e sa faci procesare si sa vinzi produsul finit. Eu le numesc business-uri diferite, dar complementare. Important e sa inchizi cercul. Tu sa fii si producatorul de materie prima si procesatorul si sa vinzi produsul finit. Dar asta necesita sume foarte mari investite si foarte mult timp.”
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.
