Atentie la bolile culturii de rapita dupa rasarire!

Publicat de

Rapita a fost, este si va ramane una dintre cele mai profitabile culturi agricole din Romania. Chiar si in anii mai putin favorabili, acolo unde cultura a rezistat, s-au obtinut productii care au acoperit cheltuielile de tehnologie. Rapita este o planta folosita cu precadere pentru producerea uleiului de calitate, dar si a biodieselului sau a nutretului pentru hrana animalelor. Succesul acestei culturi reiese si din faptul ca pe teritoriul Uniunii Europene, la momentul actual, se afla peste 4.4 mil. ha cultivate, productiile fiind valorificate an de an la preturi stabile. Astfel, posibilitatea interventiei in protectia plantelor in toate stadiile de dezvoltare, ofera culturii de rapita un plus, fiind vital ca aceasta sa fie protejata impotriva principalilor agenti patogeni prezenti.

Fig. 1

Trebuie acordata o atentie deosebita in ceea ce priveste bolile foliare ale rapitei, efectele acestora fiind devastatoare atunci cand gradul de infectare este ridicat, iar tratamentele cu fungicide nu sunt realizate la timp. O boala intalnita tot mai frecvent in culturile de rapita, din cauza umiditatii si temperaturilor ridicate, este alternarioza, produsa de ciuperca Alternaria brassicicola. Boala se transmite de la un sezon la altul prin resturile de plante atacate, samulastra de rapita, microsclerotii din sol sau prin samanta infectata. Simptomele pe cotiledoane sunt reprezentate de pete mici, brune si rotunde, iar pe frunze se formeaza pete negre, ce in timp se maresc si se inconjoara de un halou de culoare galbena (Fig. 1). Zonele atacate se innegresc, silicvele se deschid prematur, se crapa, deformeaza, iar productia scade cu cel putin 25%, din cauza pierderii boabelor. Este recomandata igiena culturala si, de asemenea, evitarea irigarii prin aspersie, iar dupa inflorire tratamente cu fungicide, atunci cand sunt observate primele pete pe silicve.

Produse recomandate:

  • TAZER 1,0 l/ha;
  • MAKLER 250 SE (1,0 l/ha);
  • SALVATOR 25 EW (1,0 l/ha).
Fig. 2

Fainarea rapitei (Erysiphe cruciferarum) este o boala ce poate aparea inca din toamna, in anii secetosi si cu umiditate relativa a aerului ridicata. Primele simptome ale infectiei fungice sunt sub forma de pete circulare cu aspect de pasla alba, pe ambele fete ale frunzei, tulpini si silicve. Prin evolutie, aceste pete se maresc, formand un miceliu dens ce acopera intreaga suprafata foliara (Fig. 2).

In urma atacului se reduce capacitatea de supravietuire, crestere si reproducere a plantei.

Respectarea masurilor agrotehnice nu impiedica in totalitate aparitia bolii, tocmai de aceea se recomanda observarea atenta a simptomelor, precum si aplicarea de tratamente cu fungicide:

  • ZIZAN 500 SC (0,4 l/ha ZIZAN 500 SC + 0,3 l/ha DAFNE 250 EC aplicat toamna).
Fig. 3

Pe fondul temperaturii si umiditatii ridicate, inca din toamna apar si putregaiurile, ce produc pagube semnificative in aceasta cultura.

De o importanta majora este putregaiul negru (Leptosphaeria maculans). Efectul atacului tulpinii asupra recoltei este mare, deoarece alimentarea cu apa si substante nutritive a plantei este intrerupta. Ciuperca ataca plantele inca din faza de cotiledoane, iar simptomele se pot observa pe frunze si tulpini sub forma unor pete circulare, galbene, cu un centru gri deschis unde, in timp, vor aparea puncte mici, negre, reprezentand picnidiile ciupercii. Petele de pe frunze se extind, tesutul se rupe, chiar si in zona coletului, tulpinile au un aspect brun, casant, frangerea acestora fiind inevitabila in timp (Fig. 3). Toleranta hibrizilor reprezinta un element-cheie pentru reducerea daunelor. Respectarea asolamentului este necesara pentru a preveni contaminarea cu resturile vegetale si reintoarcerea semintei infectate in sol. Monitorizarea recoltelor incepe cu sfarsitul lunii septembrie si se recomanda aplicarea de fungicide omologate atunci cand 20% din plante prezinta simptome sub forma de puncte pe frunze.

Produse recomandate:

  • AMISTAR GOLD (1,0 l/ha);
  • TAZER (1,0 l/ha);
  • TOPREX (0,5 l/ha).
Fig. 4

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este, de asemenea, intalnit in toate zonele de cultura a rapitei, germinarea ciupercii in sol fiind direct influentata de conditiile de mediu, ce pot face ca aceasta sa persiste in sol pana la 8-10 ani. Simptomele putregaiului alb survin la sfarsit de mai, inceput de iunie, dupa inflorire, cand apar pete alungite, cu aspect galben putred, ce cuprind tulpina si lastarii. La 10-14 zile dupa infectare, pe tulpini apar leziuni decolorate, unde au loc exfolieri. Pe aceste leziuni se dezvolta miceliul ciupercii alb, pufos (Fig. 4). Tulpinile afectate se usuca si devin fragile, iar in interiorul acestora se dezvolta sclerotii, initial de culoare alba, iar mai apoi capata culoare neagra. Putrezirea tesutului in zona infectata poate duce la aplecare/frangere si imbatranirea prematura a plantei, provocand pierderi de recolta. Putregaiul alb este o boala de asolament, iar inmultirea si infestarea solului cu scleroti trebuie diminuata prin respectarea rotatiei culturii, iar pe langa aceasta se recomanda tratamente cu fungicide specifice, cum ar fi:

  • AMISTAR GOLD (1,0 l/ha);
  • ANTERO 500 SC (0,9 l/ha);
  • TAZER (1,0 l/ha);
  • TOPSIN 500 SC (1,4 l/ha).

Asadar, fiind o cultura cu un randament bun din punct de vedere al productiei si al profitului, este indicat sa respectam in totalitate tot ceea ce tine de tehnologia de cultura, monitorizarea stricta si controlul bolilor si daunatorilor. Aplicarea tratamentelor fitosanitare la timp este esentiala, asigurand atat protectie, cat si pierderi reduse de productie.

Drd. ing. Lorena-Roxana GURAU

ICDPP Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!