Este o specie relativ noua in peisajul agricol si horticol autohton. Plosnita verde a tomatelor (Nezara viridula) este originara din Africa (Etiopia). De pe acest continent plosnitele s-au raspandit in aproape toata lumea, devenind unul dintre cei mai periculosi daunatori invazivi de pe glob. Insectele au abilitatea de se dezvolta atat in zone cu climat mai cald dar si in cele cu climat temperat. La noi in tara a fost semnalata in judetul Arad, in anul 2013, dar este foarte posibil ca plosnitele sa fi fost prezente cu cativa ani mai devreme.
De ce este asa de periculoasa aceasta specie ? In primul rand are o polifagie foarte pronuntata. Chiar daca tomatele sunt gazdele principale, au fost semnalate peste 180 de specii de plante gazda, cum ar fi vinete, ardei, cartofi, castraveti, varzoase. De asemenea ataca si speciile de pomi sau arbusti fructiferi cum ar fi piersicul, coacazul, zmeurul, dar si specii de flori. La o prima citire am fi tentati sa credem ca plosnita verde a tomatelor este un daunator horticol. Nimic mai fals, insectele se pot hrani si cu specii de cereale cum ar fi orez, sorg, porumb sau leguminoase pentru boabe cum ar fi soia sau fasolea. In nordul Italiei plosnita verde a tomatelor poate produce pagube importante la porumb sau soia. De asemenea in Brazilia plosnitele produc pagube insemnate la soia. Cu mentiunea ca acolo soia este cultivata pe suprafete foarte mari, ceea ce inseamna o cantitate mare de hrana pentru plosnite. La noi in tara, deocamdata nu sunt semnalate probleme la culturile mai sus mentionate, desi plosnitele se pot intalni in camp, pe soia sau porumb. In schimb, cele mai mari paguble le produc plosnitele verzi in culturile de tomate sau ardei din camp, in luna august, dar si in spatiile protejate (daca nu sunt intreprinse masurile de combatere). Prin urmare, cu cat o insecta are mai multe plante gazda cu atat este mai greu sa scapi de ea.
In al doilea rand, femelele au o prolificitate foarte mare, pot depune pana la 260 de oua, in grupuri de cate 30-130. Aici mai intervine o problema, entomofauna utila, in special speciile de paraziti oofagi nu se pot dezvolta pe ouale speciei Nezara viridula. Deci in zonele nou invadate, nu exista barierele naturale de limitare a populatiei plosnitei invazive, cum ar fi speciile de paraziti. Gradul de parazitare al oualelor este redus. Nici pradatorii nu au un succes foarte mare cu aceasta specie invaziva de plosnite. De asemenea, insectele acestei specii se pot deplasa pe distante mari. Cercetarile efectuate in Japonia au scos in evidenta ca o femela se poate deplasa prin zbor un kilometru pe zi intre locurile unde se hraneste si cele unde va depune ponta. Alte cercetari au descopereit ca pe durata vietii lor plosnitele verzi ale tomatelor se pot deplasa sute de kilometri. Acest lucru inseamna ca acest daunator este aproape imposibil de eradicat in zonele unde fost detectat pentru prima oara.
Insectele nu se pot combate cu usurinta. In literatura de specialitate s-au raportat rezistenta plosnitelor verzi ale tomatelor la multe insecticide. La congresul european de entomologie din Napoli (2018) am vazut cercetari privind capacitatea plosnitelor de a se curata, ceea ce inseamna o posibila eficacitate redusa a tratametelor chimice pentru combatere. Cateva cuvinte despre ciculul de dezvoltare. La noi in tara, plosnitele au doua generatii pe an. Perioada de dezvoltare a unei generatii, dureaza, in medie, intre 60 si 70 de zile. In zonele cu climat cald plosnitele pot prezenta patru generatii pe an. In spatiile protejate acestea se pot dezvolta tot anul.
In luna august, in gradini sau in campurile cultivare cu tomate sau ardei, au aparut nimfele celei de-a doua generatii. In general se afla in stadiile III, IV si V. Acestea sunt asemanatoare cu adultii si parcurg cinci stadii pana la dezvoltarea completa. Ca orice plosnita vegetala, acestea inteapa fructificatiile plantelor gazda, injectand saliva care are rolul de a dizolva tesuturile,
pentru ca apoi sa fie consumate. Sunt atacate atat tomatele verzi (sau ardeii) cat si cele aflate aproape de maturitate. Tomatele sau ardeii atacti pot prezenta zeci de intepaturi, devenind improprii consumului. Aceste plante nu mai pot sa fie prelucrate (pentru conserve) sau sa fie puse la murat. Problema nu este daca avem in gradina din spatele casei sau in camp cateva plosnite. Atunci cand avem sute de plosnite sau mai multe, ar trebui sa ne facem griji.
Prin urmare monitorizarea gradinilor sau a solelor mai mari unde se cultiva tomatele sau ardeii in sistem industrial, este esentiala pentru a se putea interveni atunci cand situatia o cere. Pe suprafete mari, daca se constata o densitate ridicata a plosnitelor adulte (sau a nimfelor) se recomanda tratamentul cu un insecticid omologat pentru cultura tomatelor. Atentie mare la intervalul de pauza (dintre ultimul tratament si recoltare).
Adunatul plosnitelor si distrugerea lor este o metoda fezabila numai pentru suprafetele mici, cum ar fi gradina din spatele casei. Daca vorbim de suprafete mari este imposibil.
Pe net exista multe recomandari privind combaterea biologica a plosnitei verzi a tomatelor. Aceste informatii trebuie privite cu o anumita rezerva, sunt multi care vor sa „vanda pielea ursului din padure”. Din informatiile mele sunt putine cercetari in tara privind combaterea biologica a plosnitei verzi a tomatelor. In concluzie trebuie sa intreprindem toate masurile preventieve si curative pentru a tine plotnitele verzi departe de gradinile noastre (sau sole mari). Monitorizarea este de baza, trebuie sa fim cu ochii pe culturi ca pe butelie, ca sa stim cat mai exact cand sosesc plosnitele in lan. Exista si niste variante de monitorizare cu ajutorul capcanelor entomologice care pot sa fie folosite sa stim cat mai exact sosirea „musafirilor nepoftiti”. Plosnita verde a tomatelor (Nezara viridula) este un daunator invaziv foarte polifag, adaptat atat la climatul temperat cat si la cel cald, care produce pagube ridicate la culturile de tomate si ardei la noi in tara, in special in luna august, dar, pe viitor, ar putea sa puna probleme incluisv la porumb sau soia, asa cum se intampla in Italia. De aceea este bine de luat in seamna acest daunator si sa actionam numai atunci cand situatia din teren o cere.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
