La data la care va aparea acest articol (in prima parte a lunii august), cel mai probabil va apropiati de data semanatului rapitei si puneti la punct ultimele detalii. Cu totii stiti ce specii de insecte daunatoare pot produce pagube tinerelor plantute de rapita, incepand cu puricii de pamant (Phyllotreta spp.), continuand cu puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) si larvele viespii rapitei (Athalia rosae).
In acea perioada veti fi „bombardati” cu articole privind daunatorii rapitei, aparute, fie in revistele de popularizare, fie pe paginile de Facebook ale diferitelor grupuri de fermieri, fie pe bloguri destinate agriculturii, etc. In toate aceste articole se precizeaza, pe buna dreptate, importanta tratamentului semintelor de rapita, pentru a proteja plantele, aflate in primele faze de vegetatie impotriva atacului speciilor daunatoare, mentionate mai sus.
Rezultatele cercetarilor din tara noastra au scos in evidenta faptul ca tratamentul semintelor de rapita cu un insecticid este indispensabil, in conditiile tarii noastre. Dupa cum bine stiti, in Romania, rezerva speciilor daunatoare rapitei, este foarte ridicata, atat toamna, cand plantele sunt in primele faze de vegetatie, cat si in primavara, cand plantele de rapita se afla in fazele de imbobocire-inflorire-formarea silicvelor. Ceea ce nu se mentioneaza in majoritatea articolelor, care trateaza acest subiect, este importanta amplasarii culturii de rapita. Sa ne uitam un pic la puricii de pamant (Phyllotreta spp.).
La sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, apar adultii noii generatii. Acestia se hranesc, cu crucifere spontane (buruieni), cu cele cultivate (varza, conopida) si cu samulastra de rapita. Acest ultim din urma aspect, se ia foarte putin in consideratie, dar fix samulastra de rapita este un „vehicul” de propagare al puricilor! In conditiile din jumatatea sudica a tarii noastre, avem doua tipuri de samulastra de rapita. Samulastra provenita de la cultura de anul trecut, de exemplu cea prezenta in orz (care nu a fost erbicidata la timp) si samulastra din anul in curs, rezultata ca urmare a intarzierii recoltarii rapitei, silicvele s-au scuturat, iar din semintele scuturate apare samulastra, daca umezeala solului este corespunzatoare. Pe ambele tipuri de samulastra de rapita, la sfarsitul lunii iunie, am gasit prezenta masiva a puricilor de pamant (Phyllotreta atra), hranindu-se. Anul acesta, intr-un lan de orz, semanat in carari, am constatat prezenta samulastrei de rapita, pe aceste spatii libere din lan.
Cu un an in urma fusese o cultura de rapita, recoltata cu intarziere. Drept consecinta, anul trecut, samulastra de rapita si-a facut prezenta in lan, inca de la finalul lunii octombrie (a fost o toamna secetoasa). Plantele de rapita, au crescut nestingherite, au supravietuit pe durata sezonului hivernal (este drept nu prea a fost iarna), iar la finalul lunii iunie, plantele erau mari. Ce reprezentau aceste plante dezvoltate de rapita, din lanul de orz? O masa perfecta pentru purici!
Orzul s-a recoltat dar plantele de rapita au „scapat” de cutitele combinelor. Din varii motive, nu s-a facut dezmiristirea, imediat dupa recoltat, asa ca puricii de pamant (Phyllotreta atra) s-au bucurat de o masa copioasa. Numai pe o singura frunza de samulastra de rapita am vazut zeci de purici, aflati la ora mesei! La data cand am facut observatiile, temperatura aerului era mai ridicata de 30 de grade Celsius, iar cerul era senin. Adica era o zi calda si cu soare, fix conditiile ideale pentru purici.
Acum puricii asteapta toamna, unde vor trece pe plantele de cultura abia rasarite. Daca atacul este ridicat, cand plantele de rapita se afla in primele faze de vegetatie (de la rasarit la faza de trei frunze), coraborat cu o vreme sectoasa si calda, plus neefectuarea tratamentului semintelor, atunci plantele pot sa fie distruse in urma atacului puricilor. Chiar si in cazul in care se efectueaza tratamentul semintelor, in cazul unei presiuni foarte ridicata de infestare, puricii pot produce daune plantutelor, chiar daca nu se vor mai hrani in urma actiunii insecticidului (nu mor imediat, dar au apucat sa „ciuruiasca” frunzulitele). Unde va fi cea mai mare presiune de infestare?
In apropierea solelor cultivate anul trecut cu rapita! Puricii de pe samulastra de rapita, se vor deplasa „la vecini”, adica solele cultivate in aceasta toamna cu rapita. Cat de mare a fost gradul de infestare a samulastrei, puteti observa in pozele din acest articol. Cu totii stim ca, deocamdata, in tara noastra, este omologata o singura substanta activa folosita la tratamentul semintelor de rapita.
Tocmai de aceea, pe langa tratamentul semintelor (care este mandatory, cum zic englezii), trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a scadea presiunea de infestare cu purici. Iar cea mai la indemana solutie este amplasarea viitoarei culturi de rapita. Cu cat ea se afla mai departe de sola cultivata anul trecut cu rapita, cu atat mai bine. Problema este ca sola cultivata cu rapita, pe anul in curs, sa fie departe si de solele vecinilor, cultivate anul precedent cu rapita.
Teoria suna frumos, dar practica „ne omoara”. In prezent, majoritatea fermierilor au un sortiment redus de culturi, drept consecinta se fac rotatii scurte. De asemenea, datorita costurilor ridicate ale erbicidelor, nu in toate cazurile, buruienile din cereale se combat ca la carte. Ideal ar fi sa se efectueze o erbicidare a graului sau a orzului din toamna, pentru a se combate si samulastra de rapita, dar, date fiind conditiile economice actuale, nu stiu cati isi vor mai permite sa faca o erbicidare ca la carte. Prin urmare, o solutie (neafectata de inflatie) este alegerea fermierului, unde va amplasa cultura de rapita!
In limita posibilitatilor, aplasati cultura rapitei cat mai departe de solele unde au fost cultivate, anul trecut. Puricii pot „sari” cu usurinta de la o sola la alta !
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
