Cele mai frecvente boli ale ardeiului, prevenire si combatere

Publicat de

Ardeiul este o planta legumicola originara din America de Sud si America Centrala, bogata in vitamine, antioxidanti si minerale, nutrienti importanti in buna functionare a organismului. Este un anticoagulant eficient, care ajuta la prevenirea atacului cerebral si a infarctului. Cea mai adecvata forma sub care il putem consuma este cea cruda, in salate sau sub forma de suc proaspat. Ardeii combat bolile cardiace si contribuie la scaderea colesterolului. Este dovedit clinic ca cei in ale caror diete se regasesc concentratii scazute de licopen prezinta un risc mai mare de a dezvolta diferite forme de cancer. Pentru obtinerea unor recolte inalt productive, de buna calitate si cat mai timpurii, calitatea rasadului si a semintelor sunt esentiale. In cazul acestora din urma se va face un tratament cu produse omologate (ex: TOPSIN 70 WDG) pentru a preveni atacul virusurilor si al daunatorilor de sol.

Astfel infiintarea unei culturi de ardei nu este foarte dificila, insa pentru a ne bucura pe deplin de productii sanatoase trebuie sa acordam o foarte mare atentie agentilor patogeni ce pot produce pagube semnificative acestei culturi. Ca si alte specii legumicole, ardeii pot dezvolta viroze, bacterioze si micoze.

Mozaicul ardeiului este o viroza frecvent intalnita, si este produsa de Tobacco mosaic virus in pepper – TMV care prezinta un tablou simptomatic diferit, in functie de soi. De-a lungul tulpinii isi fac aparitia striuri necrotice, cenusii-brune, ce se extind si pe lastari, petioluri si chiar pe fructe, ducand la vestejirea si uscarea partilor atacate sau a plantei in intregime. Plantele vor continua sa se dezvolte foarte lent. In final, fructele raman mici, deformate si prezinta pete necrotice. Pentru prevenirea acestui virus este esential ca samanta sa fie certificata si sanatoasa, ca instrumentele si uneltele sa fie dezinfectate, iar resturile vegetale sa fie distruse prin ardere. Boala petelor de bronz la ardei (Tomato spotted wilt virus on pepper – TSWV), este un alt virus care se transmite prin intermediul unor vectori, cum sunt tripsii. Frunzele se ingalbenesc si capata aspect de bronz, iar apoi apar pete de decolorare circulare, de culoare galbuie (Fig. 1). De asemenea, pe fructe apar pete circulare ce se adancesc, scazand calitatea acestora.

In ceea ce priveste bacteriozele, una dintre cele mai intalnite la ardei este patarea pustulara a fructelor de ardei, produsa de catre Xanthomonas campestris pv. vesicatoria, bacterie care ataca frunzele, tulpina si fructele (Fig. 2). Astfel, pe frunze apar pete brun-galbui, circulare, iar pe fructe se pot observa pete necrotice, negre-carbunoase, punctiforme si proeminente, distribuite pe intreaga suprafata a fructelor. Pentru prevenirea acestei bacterii se recomanda folosirea de samanta sanatoasa, certificata, dezinfectia acesteia pe cale termica, precum si dezinfectia rasadurilor inainte de plantare, cu produse pe baza de cupru, rotatia culturilor si distrugerea prin ardere a resturilor vegetale si de buruieni.

Pe langa acestea insa, micozele intalnite la ardei sunt numeroase si produc pagube semnificative.

Mana ardeiului este o boala frecvent intalnita, fiind produsa de catre ciuperca Phytophthora capsici, ce produce simptome pe frunze, fructe, seminte si mai rar pe radacini si tulpini. In urma atacului, pe tesuturile afectate apar pete apoase, cu un puf albicios, care ulterior se brunifica si se usuca. Semintele din fructele afectate nu se utilizeaza ca material semincer. Cand boala ataca tulpina, la baza acesteia apare o zona inelara, de culoare verde-inchis, apoi bruna, iar apoi planta se ofileste si se usuca. Igiena culturala reprezinta un factor extrem de important in prevenirea acestei boli, iar dupa semnalarea atacului se recomanda tratamente cu fungicide (ALIETTE 80 WG sau PREVICUR ENERGY).

Fainarea ardeilor (Leveillula taurica) este o boala prezenta atat in cultura de camp, cat si in solarii. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene, in special pe frunze. Astfel pe cele bazale apar pete galbene, neregulate, cu contur difuz, iar pe partea lor inferioara se formeaza o pasla fina albicioasa. Frunzele atacate se ingalbenesc in totalitate, intr-un final cad, iar fructele raman mici, se crapa si se brunifica (Fig. 3). Pentru prevenirea acestei boli, pe langa masurile agrotehnice cunoscute, la aparitia primelor semne, se vor aplica stropiri cu produse sistemice ca TOPAS 100 EC sau KARATHANE GOLD 350 EC.

Patarea neagra a ardeilor sau alternarioza, este produsa de ciuperca Alternaria solani  si este o boala ce in ultimii ani apare cu o frecventa si o agresivitate ridicate. Atacul se manifesta pe toate organele plantei, pe frunze sub forma de pete brune, circulare, frunzele ulterior se deformeaza, se ofilesc si se usuca, iar pe fructe se pot observa pete cu o pulbere negricioasa in zona coditei ori la varful fructelor (Fig. 4). Se recomanda folosirea de samanta sanatoasa, rotatia culturilor, indepartarea buruienilor si arderea resturilor vegetale, iar ca tratamente chimice, se pot aplica produse preventive (MELODY COMPACT 49 WG) sau curative (ORTIVA TOP sau ORIUS 25 EW).

Alta ciuperca destul de pagubitoare este Fusarium oxysporum, ce produce fuzarioza sau ofilirea ardeiului. Se manifesta la temperaturi de peste 25ºC si umiditate ridicata, plantele prezentand o decolorare a frunzelor, urmata de ofilire. Fuzarioza este o boala vasculara care se manifesta prin brunificarea intensa a vaselor conducatoare de pe interiorul tulpinilor. Ciuperca traieste in sol, fiind raspandita de apa sau de uneltele si utilajele agricole. Patrunde in planta prin radacini, iar in conditii favorabile poate conduce la uscarea plantei in doua saptamani. Ciuperca se raspandeste si prin semintele infectate. Se pot aplica tratamente cu fungicide, un produs foarte eficace fiind TOPSIN 70 WDG.

Ca si la alte specii legumicole, putregaiurile sunt prezente si in cultura de ardei, astfel ca in conditii de umiditate peste 80% se pot dezvolta putreagiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) si putregaiul negru al coletului (Didymella lycopersici), toate trei fiind prezente atat la culturile din camp, cat si din spatii protejate. Putregaiul alb produce pete brun-inchise, umede pe radacinile superficiale si la baza tulpinii, care in timp se acopera cu un praf albicios care patrunde in maduva tulpinii, iar in final tesuturile atacate putrezesc, se inmoaie si se usuca. In cazul putregaiului cenusiu, petele sunt tot negricioase si umede, insa sunt mai adancite, cu forma neregulata, la umiditate ridicata prezentand pe suprafata lor un puf cenusiu. Fructele verzi sunt afectate de la codite, se inmoaie, pielita se crapa si in final cultura este compromisa. Putregaiul coletului afecteaza, de asemenea, toate organele plantei, insa cele mai mari pagube se inregistreaza cand sunt atacate radacinile si baza tulpinii. Radacinile atacate prezinta pete brun-inchise in dreptul carora tesuturile putrezesc uscat. La baza tulpinilor apar pete brun-negricioase sau chiar un inel de putregai uscat. Atacul pe tulpini porneste de la micile rani produse la copilire. Tesuturile se coloreaza in brun, suprafata acestora se scufunda si crapa, iar coaja se poate desprinde partial de tesuturile lemnoase. Pentru toate cele trei tipuri de putregai se impune dezinfectia solului cu produse specifice, precum si aplicarea tratamentelor cu fungicide (FOLPAN 80 WDG, ORTIVA TOP, TELDOR 500 SC).

Asadar, pentru a avea o cultura de ardei sanatoasa, din care sa obtinem productii bune din punct de vedere calitativ si cantitativ, trebuie sa tinem cont de toate recomandarile impuse, pentru a preveni cu usurinta instalarea bolilor.

ing. Lorena GURAU

I.C.D.P.P. Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!