Cum influenteaza perioada de semanat cultura de floarea-soarelui?

Publicat de

Conceptia despre timpul optim de insamantare a evoluat odata cu ameliorarea florii-soarelui cultivata si trecerea de la soiurile cu seminte cu coaja groasa si continut scazut de ulei la hibrizii moderni cu coaja subtire si continut ridicat de ulei.

Se cunoaste ca pentru floarea-soarelui perioada optima de semanat este atunci cand la ora 7, la adancimea de semanat se realizeaza temperatura de 7oC (speciile salbatice de Helianthus pot germina si sub acest prag) si vremea este in curs de incalzire. Ca perioada optima de semanat se recomanda intervalul 25 martie – 15 aprilie. Odata cu schimbarile climatice, atat la floarea-soarelui, cat si la alte culturi, aceasta perioada poate fi devansata.

Perioada de semanat are o influenta asupra bolilor, daunatorilor si buruienilor; asupra insusirilor biologice, dar si asupra elementelor de productie. Aceasta influenta este strans legata de  interactiunea cu factorii abiotici, in principal temperatura si umiditatea.

Interactiunea cu factorii abiotici

Cand semanam trebuie sa avem in vedere eliminarea, pe cat se poate, a stresului cauzat de factorii abiotici. In primaverile secetoase, semanatul se realizeaza mai timpuriu, in timp ce in cazul primaverilor mai umede si reci semanatul se poate face mai tarziu. Un semanat timpuriu poate facilita o mai buna utilizare de catre planta a rezervei de apa din sol inmagazinata in perioada de iarna. Insa prea multa apa in sol poate cauza mucegairea semintelor, mai ales daca acestea au dimensiuni reduse, deoarece ele au nevoie de mai putina apa pentru a se declansa procesul de germinatie. Sunt insa si ani in care productia de seminte este ridicata si pentru epocile tarzii de semanat, atunci cand in sol umiditatea este optima pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor, iar in perioada de vegetatie este asigurat factorul apa pentru o buna crestere a plantelor.

Daca se seamana mai devreme, se diminueaza riscul ca perioada de inflorire si formarea semintelor sa se suprapuna cu o perioada de arsita, cu temperaturi foarte mari, care ar duce la pierderi de productie.

De asemenea, tipul de sol poate influenta perioada de semanat. Pe solurile mai grele si mai reci, care se incalzesc mai greu, semanatul se recomanda sa se efectueze spre sfarsitul perioadei optime.

Influenta asupra bolilor, daunatorilor si buruienilor

Bolile produse de ciuperci patogene se dezvolta in conditii de umiditate mare, asa cum se intampla in cazul manei florii-soarelui (Plasmopara helianthi) sau a putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), prima producand mari pagube dupa rasarire, in primaveri cu umiditate foarte mare pana in faza de 4-6 frunze; infectia poate avea loc in faza de germinare-rasarire, planta creste foarte incet, tulpina ramane subtire, frunzele mici, alungite si inguste, clorotice, internoduri scurte, sistemul radicular slab dezvoltat, astfel de plante uscandu-se si pierind de timpuriu. Chiar daca umiditatea este ridicata, dar temperatura nu atinge 12oC, ciuperca nu germineaza. Pentru a reduce atacul ciupercii care produce alternarioza florii-soarelui (Alternaria helianthi) ar trebui sa se semene astfel incat perioada de inflorit sa nu coincida cu o perioada ploioasa.

In principalele zone de cultura din Romania, cultura de floarea-soarelui este cel mai mult prejudiciata de daunatori in faza de rasarire si la inceputul vegetatiei, cand plantele isi formeaza primele perechi de frunze adevarate. Daunatorii care ataca mai tarziu produc pagube de intensitate redusa, fara a duce la compromiterea culturii. Avand in vedere ca daunatorii au un prag termic la care incepe atacul, un semanat timpuriu, sub pragul de activitate al acestora, da posibilitatea plantelor sa se dezvolte indeajuns astfel incat atacul sa fie nesemnificativ. Daunatorii care ataca in primele stadii de vegetatie sunt: ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), viermii sarma (Agriotes spp.) si gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum).

Odata cu interzicerea tratarii semintelor cu insecticide din clasa neonicotinoidelor, fermierii si cercetatorii trebuie sa gaseasca alternative, masurile agro-fitotehnice fiind o directie care poate oferi solutiile necesare.

Floarea-soarelui este o cultura care rezista foarte bine concurentei buruienilor datorita gradului ridicat de acoperire a solului. Insa, daca rasarirea este intarziata, apar buruienile timpurii precum troscotul (Polygonum convolvulus), mustarul salbatic (Sinapis arvensis) sau spanacul salbatic (Chenopodium album), fiind necesare lucrari de ingrijire suplimentare. Lupoaia (Orobanche cumana), este o planta parazita al carei atac poate fi diminuat sau chiar evitat daca se seamana mai devreme astfel incat floarea-soarelui sa se dezvolte indeajuns pentru a ”lupta” cu ea.

Influenta asupra insusirilor biologice ale plantei

Perioada de semanat are o influenta asupra numarului de frunze/planta, inaltimii plantei, diametrului tulpinii si a suprafetei foliare. In urma experimentelor s-a observat ca plantele semanate in prima decada a perioadei de semanat au avut nevoie de mai multe zile pentru formarea semintelor, pe cand cele semanate in ultima decada de mai putine zile. Cand semanatul s-a facut in prima decada, plantele au avut nevoie de mai multe zile pentru a inflori, poate si datorita faptului ca temperatura a inceput sa creasca odata cu parcurgerea stadiilor de vegetatie. Inaltimea plantei a avut cele mai mari valori cand semanatul s-a facut mai devreme.

Inaltimea plantei si diametrul tulpinii au avut valorile cele mai mari cand s-a semanat in epoca de la mijloc.

Semanatul mai devreme determina formarea unui numar mai mare de frunze deoarece faza de formare a acestora se desavarseste in conditii de zi lunga planta acordand mai putina atentie dezvoltarii etapei generative (formarea semintelor).

Influenta asupra productiei

Nu putem exclude elementul cel mai important, productia. Intarzierea semanatului conduce la cresterea procentului de coji, cresterea continutului de proteine, scaderea masei a 1000 de boabe (MMB), a diametrului calatidiului, a numarului de seminte/planta si reducerea procentului de ulei, deoarece planta are mai putin timp pentru a ajunge la maturitate, timpul pentru acumularea substantei uscate fiind redus.

In Dobrogea un hibrid a fost semanat atat la 20 martie, cat si la 10 aprilie 2019. S-a constatat ca atunci cand a fost semanat mai devreme, productia a fost cu peste 1000 kg/ha mai mare.

Pe langa perioada de semanat mai sunt alte elemente care necesita atentie in timpul semanatului, precum: viteza agregatului de semanat, distanta de semanat, calitatea semintei, norma de semanat, adancimea de semanat si genetica hibridului.

Prima regula pentru a incepe semanatul ramane posibilitatea de a incepe lucrarile mecanizate, incepand cu pregatirea patului germinativ. Probleme precum intarzierea asigurarii stocului de samanta, defectiuni mecanice ale utilajelor sau lipsa personalului nici nu ar trebui sa existe, pentru a nu influenta perioada de semanat.

Ioan Radu

Asistent Cercetare Stiintifica ICDPP Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!