Gandacul negru al fainii (Tenebrio obscurus Fabricius, 1792) ca si gandacul de faina (Tenebrio molitor Linnaeus, 1758) este intalnit pe tot globul, fiind raspandit in depozitele de cereale, societatile de morarit, diferite magazii etc. Adultul are corpul de culoare brun-lucioasa sau neagra, cu lungimea de 14-18 mm. (Fig. 1) Oul este oval, de 1,6-1,8 mm lungime, de culoare alba. Larva are culoarea castaniu-galbuie, este de 30-35 mm lungime, cu capul si placa pronotala mai inchise la culoare (Fig. 2-3). Biologia si modul de daunare sunt similare cu cele ale speciei T. molitor, cu care traieste in aceleasi conditii.
Gandacul painii (Stegobium paniceum Linnaeus, 1758), specie cosmopolita, mai frecventa in regiunile temperate decat in cele tropicale, la noi este intalnita adesea in depozitele de paste fainoase, plante medicinale si alimentare, in camarile locuintelor etc. Masculul are lungimea de 1,6-2,2 mm si femela 2,7-3,7 mm. Corpul este ovoid, de culoare galben-bruna pana la castaniu-deschisa, acoperit cu peri cenusii-galbui. (Fig.4) Elitrele sunt roscate, fin punctate si acoperite cu peri cenusii-galbui. Oul este oval, de 0,2-0,3 mm lungime, de culoare alb-translucida, apoi alb-galbuie. Larva, de 3,5-4 mm lungime, are corpul curbat, de culoare alb-galbuie, acoperit de peri fini, aurii. Pupa este de tip libera, de culoare albicioasa, cu lungimea de 2,5-4 mm.
Specia dezvolta 1-2 generatii pe an in spatiile neincalzite si 3-4 generatii in spatiile incalzite. lerneaza ca larva in produsele atacate. Primavara are loc impuparea, iar adultii apar esalonat din martie pana in iunie. Femela depune ouale esalonat sau grupat pe substratul alimentar, incubatia durand 8-15 zile. Larvele aparute se hranesc in substratul alimetar, iar la maturitate se impupeaza intr-un cocon oval. Dezvoltarea are loc la temperaturi cuprinse intre 15 si 35 C, si la umiditati relative de 30 si 100%, optimul de dezvoltare fiind la 30°C si 80-95% umiditate relativa. In aceste conditii, ciclul biologic dureaza aproximativ 40 zile. Este o specie polifaga care ataca produse cerealiere si de panificatie (biscuiti, paste fainoase etc.), plante medicinale, fructe, boabe de fasole, mazare, orez, ceai, cafea, cacao, ciocolata, diferite condimente (piper, scortisoara, seminte de coriandru, anason, fenicul) (Fig. 5), migdale, flori de musetel, capsule de mac. De asemenea, larvele perforeaza numeroase tipuri de ambalaj folosit pentru produsele alimentare, printre care cartonul si polietilena. Produsele atacate sunt pline cu excremente si exuvii, care le imprima un miros, gust si aspect neplacut.
Molia mediteraneana a fainii (Ephestia kuehniella Zeller, 1879), specie originara din Asia Mica, este raspandita in toate regiunile globului, in mori, depozite de fainuri, magazii de alimente etc. Adultul are corpul de 10-15 mm lungine, cu anvergura aripilor de 20-25 mm Fig.6-7-8 Aripile anterioare sunt lungi, inguste, de culoare cenusiu-albastruie, cu benzi transversale de culoare mai inchisa, dispuse in zig-zag. Cele posterioare sunt late si mai deschise la culoare, cu nervurile si marginea externa cenusii. Ambele perechi de aripi sunt franjurate pe margine. Oul este oval, de 0,3-0,5 mm lungime, de culoare alb galbuie. Larva, la completa dezvoltare, are corpul de 15-20 mm lungime, culoarea variind de la alb si galben la roz, cu exceptia capului, pronotului si picioarelor, care sunt brune. Pupa are 8-9 mm lungime si culoarea galben-brunie.
Dezvolta 2-3 generatii, iar in magaziile incalzite, pana la 5-6 generatii anuale, fara a intra in diapauza. lerneaza in stadiul de larva sau pupa, in diferite locuri din magazii. Adultii apar in aprilie – mai si sunt activi numai noaptea. In timpul zilei se retrag in locurile ascunse, in crapaturile zidurilor, printre saci. Copulatia si ponta are loc la 1-2 zile de la aparitia fluturilor. Ouale sunt depuse in grupe mici, pe substratul nutritiv sau in apropierea produselor depozitate (faina, tarate, etc.). Larvele se hranesc cu produsele pe care au fost depuse ouale. In cursul hranirii, ele isi construiesc galerii mici, din fire de matase si resturi de hrana. Transformarea in pupa are loc intr-un cocon, in diferite locuri adapostite. Temperaturile de peste 45 °C si o umiditate a substratului de 14-15% duc la moartea in masa a tuturor stadiilor de dezvoltare. Specie polifaga, ataca diferite produse alimentare, ca: faina, diferite seminte, biscuitii, ciocolata, nucile, fructele uscate, arpacasul, fulgi: de ovaz si porumb, taratele, pastele fainoase, produsele zaharoase, uneori si cerealele depozitate (graul, orzul, porumbul etc.). Produsele atacate sunt depreciate atat cantitativ, cat si calitativ prin excrementele, exuviile, rumegusul si tesaturile de fire matasoase, care le fac improprii pentru consum sau industrializare.
Molia fainii si a taratelor (Pyralis farinalis Linnaeus, 1758) este o specie cosmopolita, intalnita in regiunile temperate si tropicale, in mori si in depozite de produse fainoase. Adultul are aripile cu anvergura de 20-30 mm, de culoare bruna. Aripile anterioare sunt brun-rosiatice cu 2 benzi albe transversale, sinuoase, dispuse in zona mediana. Aripile posterioare sunt de culoare cenusiu inchisa, cu doua benzi transversale albe, sinuoase in zona bazala si mediana. (Fig. 9) In repaus, fluturii au forma de acoperis, cu varful abdomenului orientat in sus. Oul este oval, de 0,6 mm lungime, de culoare alba.
Larva, la completa dezvoltare, este de 20-25 mm lungime, de culoare alb cenusie. Pupa, de 9-12 mm lungime, culoare cenusie. Specia dezvolta 2-5 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon, in diferite adaposturi din magazii. Primavara, cand temperaturile ajung la 15°C, larvele hibernante se transforma in pupe, iar dupa 2-3 saptamani apar adultii. In decurs de o saptamana, cat dureaza viata femelelor, sunt depuse 200-400 oua. Larvele tes cu fire matasoase substratul alimentar (resturi de hrana, seminte, tarate, faina, gris etc.) sub forma de galerii. La maturitate, parasesc galeriile si isi confectioneaza coconi, care se transforma in pupe. Dezvoltarea unei generatii are loc in 6-8 saptamani, in functie de conditiile climatice si de hrana. Daunatorul se hraneste cu cereale sau produse cerealiere si cu diverse produse vegetale uscate. Prefera faina umeda si mucegaita, cerealele cu un continut de umiditate ridicat, cerealele incinse, taratele sau faina degradata. Pagube importante se inregistreaza, in regiunile reci si umede, la produsele cu continut ridicat in umiditate, recoltate in perioade ploioase.
Combatere
Masuri preventive:
- Asigurarea curateniei constante in spatiile de depozitare;
- Prevenirea reinfestarii prin interzicerea introducerii in depozite a stocurilor infestate;
- Implementarea si mentinerea conditiilor adecvate de depozitare, inclusiv prelevarea periodica de probe si monitorizarea temperaturii si umiditatii aerului;
- Dezinfectarea depozitelor.
- Masuri curative:
- tratamentul in spatii goale pentru dezinsectie si tratamentul produselor depozitate.
Atat gazarea cat si stropirea reprezinta optiuni disponibile. Pentru a gazifica spatiile goale si produsele depozitate, se poate utiliza Agroxin (3-5 tablete la tona de produs). In cazul tratamentelor prin stropire, se poate opta pentru Actellic 50 EC (50-100 ml pe metru patrat de spatiu gol), Degesch Plate (1 placuta sau 5,5 g PH3/m³), Delicia Gastoxin ( 5-10 g PH3/m3 (5-10 tablete) se aplica la inceputul depozitarii). Utilizarea produselor pentru gazare este periculoasa in gospodariile mici din cauza riscului crescut de intoxicatie, care poate fi adesea fatal. Aceste produse sunt destinate exclusiv tratamentelor efectuate de companii specializate, care dispun de personal autorizat pentru manipulare si de echipament adecvat de protectie.
Drd. Ing. Chiriloaie-Palade Andrei
Sursa foto 1, 2 si 3 – https://desinsectador.com/2019/03/27/tenebrio-obscurus-coleoptera-tenebrionidae-en-un-gallinero-de-macanet-de-la-selva/
Sursa foto 4 si 5 – https://www.flickr.com/photos/40132175@N06/5488229766/in/photostream/
Sursa fot 6, 7 si 8 – https://www.insekten-sachsen.de/Pages/TaxonomyBrowser.aspx?id=441812
Sursa foto 9 – https://www.hantsmoths.org.uk/lep.php?code=62.072
