In mod normal, nu mai erau probleme majore in camp cauzate de atacul insectelor danatoare. Lucrurile s-au schimbat in ultimul deceniu, ca urmare a cresterii temperaturilor. Din ce in ce mai des suntem obisnuiti cu toamne calde si, in general, secetoase.
Temperaturi ridicate inseamna ca insectele intra mai tarziu in hibernare, inclusiv multe specii daunatoare rapitei. Teoretic, aceasta cultura este in „linie dreapta” pentru sezonul rece. Practic, daca temperaturile sunt mai ridicate decat in mod normal, rapita poate sa fie „vizitata” de larvele moliei verzei (Plutella xylostella), al fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), al buhei verzei (Mamestra brassicae) sau de paduchele verde al piersicului (Myzus persicae – rapita este gazda secundara pentru aceasta specie). Uneori am vazut afidele active pe rapita si la inceput de decembrie, in anii cu temperaturi ridicate in prima luna de iarna calendaristica.
Ce inseamna acest lucru? O presiune in plus, atat pentru plantele de rapita, cat si pentru bugetul fermierului. Rapita este o specie foarte „iubita” de catre insectele fitofage, inca de la rasarire (la sfarsit de august sau prima parte a lui septembrie, in functie de data semanatului), continuand cu luna octombrie si, in cele mai multe cazuri, luna noiembrie (inclusiv a doua parte). Presiune mai mare de infestare inseamna necesitatea de a face mai multe tratamente in vegetatie, toamna, la depasirea PED (pragului economic de daunare).
Pe vremuri, in acest anotimp nu prea se faceau tratamente in vegetatie pentru combaterea insectelor daunatoare, decat in unele situatii, cand era un atac mare al larvelor viespii rapitei (Athalia rosae). Tratamentul la samanta cu insecticide sistemice era considerat suficient pentru protejarea acestei culturi, aflate in primele faze de vegetatie, de atacul daunatorilor de sezon.
Iata ca acum, pe langa tratamentul semintei (momentan sunt omologate doua substante active), fermierii sunt nevoiti sa faca chiar si doua tratamente in toamna (unii au facut si patru sau chiar mai multe). Problema este ca acestea costa, preturile tuturor inputurilor au crescut „astronomic” in ultimii ani.
Pe de alta parte, rapita are un pret atragator de valorificare (mai putin in acest an), asa ca orice minus de productie cauzat de atacul insectelor daunatoare, incluisv in a doua parte a lui noiembrie, poate sa atarne greu in bugetul fermierului.
Prin urmare, ce ar putea face fermierii ca sa treaca de ultimul hop „entomologic”, inainte de venirea sezonului rece? Cea mai la indemana masura este sa monitorizeze campul, daca se poate zi de zi, pentru a vedea daca insectele si-au facut aparitia in lan. Nu mai intru in detalii cu speciile de insecte, cu impact negativ asupra productiei de rapita, la care am facut referire la inceputul articolului (le gasiti descrise si in alte articole din revista). Scopul monitorizarii este pentru a vedea daca este necesar sau nu un tratament in vegetatie, cu un insecticid pentru combaterea daunatorilor rapitei.
De obicei, atacul daunatorilor incepe de la marginea solei si, treptat, se poate extinde si catre interior. Sunt cazuri cand daunatorii (paduchele verde al piersicului) se gasesc in zona de margine a solei, pe o latime de 10-20 metri, caz in care nu este necesar sa se trateze toata sola, ci doar zonele de margine. Dar pentru a sti exact care este situatia dintr-o anumita sola, evaluarile trebuie facute cu rabdare si profesionalism.
Metodologia o stiti, se merge pe diagonala solei, se aleg intre 10 si 20 (25) de puncte de determinare, in functie de suprafata si se numara daunatorii care, in general, sunt prezenti pe fata inferioara a frunzelor (larvele moliei verzei sau afidele – paduchele verde al piersicului). Pentru a face aceste evaluari, este necesar sa va uitati si pe fata inferioara a frunzelor de rapita, ceea ce este o munca migaloasa, consumatoare de timp si efort (trebuie sa stati aplecati, plantele au inaltime mica in aceasta perioada), dar aceste sondaje, daca sunt bine facute, pot salva din profitul fermierului. De ajutor ar fi si sistemele automate de monitorizare (capcane entomologice cu camera de luat vederi, care transmit capturi foto in timp real, pe dispozitivul mobil al fermierului), dar mai este mult pana departe. Pana cand noile tehnologii digitale se vor perfectiona si, mai ales, vor avea un pret accesibil si micilor fermieri, de baza ramane controlul campului. Dar nu este suficient sa va uitati la camp din mersul masinii sau daca va dati jos din masina, sa mergeti doar la marginea solei, sa va uitati numai la cateva plante. Pentru a va face o imagine cat mai exacta asupra campului, trebuie sa luati, la pas, pe diagonala si sa va uitati pe toate fetele plantei, la cat mai multe plante.
Acum, daca toti daunatorii ar fi usor vizibili, pe fata superioara a frunzelor de rapita, asa cum este cazul larvelor fluturelui alb al verzei, ar fi fost foarte usor pentru fermieri (in cazul acesta PED-ul este de 2-3 larve/m2). Din pacate, pentru cine face observatiile, majoritatea daunatorilor se gasesc pe fata inferioara a frunzelor. Acest lucru ar putea sa fie o problema nu doar pentru dificultatea efectuarii observatiilor, cat si prin prisma efectuarii tratamentului. Frunza de rapita poate sa actioneze ca o umbrela pentru daunatorii care se afla pe fata inferioara a ei, caz in care ar fi necesara folosirea unui insecticid local sistemic. Acum mai trebuie sa tinem cont si de temperatura. Daca aceasta este in scadere, sub pragul biologic al speciilor daunatoare rapitei, atunci un tratament cu un insecticid nu mai este necesar. Cum fermierii nu au timp sa studieze, in detaliu, entomologia agricola, nu ar strica sa ceara sfatului unui specialist in protectia plantelor.
Poate va intrebati, de ce am scris acest articol? Simplu, pentru a scoate in evidenta, inca o data, complexitatea deciziei de a efectua un tratament in toamna (inclusiv in noiembrie, in toamnele calde) sau nu, in conditiile cresterii preturilor inputurilor. Daca nu efectuam tratamentul in vegetatie, la momentul oportun, pagubele de productie pot sa „topeasca” profitul fermierului. Dar acelasi lucru se poate intampla si daca se efectueaza un tratament degeaba (sau mai multe).
In aceste vremuri tulburi, se aplica cel mai bine vechea zicala „Paza buna trece primejdia rea”. Prin urmare, pana vine iarna (poate sa soseasca si in ianuarie), trebuie sa vizitam cat mai des campul cu rapita, chiar zilnic.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
