Facebook si Protectia Plantelor

Publicat de

Suntem in epoca retelelor de socializare, cea mai celebra dintre ele fiind Facebook-ul, desi in ultimul timp castiga teren si Twiter sau Instagram. Cu un singur click putem vedea, aproape in timp real, ce fac prietenii, vecinii, colegii nostri, evident, daca acestia pun informatiile despre ei la vedere. S-a tot vorbit in aceasta perioada despre „generatia Facebook”.

Evident ca agricultura nu putea fi ocolita de „fenomenul” Facebook. Intr-o epoca in care agricultura a devenit sau tinde sa devina de precizie, intr-o epoca in care deja GPS-ul si tehnica moderna de calcul a devenit „standard” pentru agricultura moderna, plantele de cultura au inceput sa fie din ce in ce mai prezente pe retelele de socializare. Mai ales ca tehnica a evoluat, poti face o poza cu telefonul mobil „inteligent” si sa o postezi direct pe reteaua de socializare, sa vada colegii de breasla cat de roditor este campul tau (eventual sa se si oftice). Cam toate fazele prin care trec plantele de cultura, de la rasarit pana la recoltare, apar pe Facebook, atat in cazul agriculturilor mai tineri, dar si in cazul celor cu state vechi in meserie.

Nici agentii de daunare ai culturilor agricole, fie ele insecte, fie rozatoare, fie buruieni sau boli ale plantelor nu puteau trece nebagate in seama pe reteaua de socializare.

Astfel, pe Facebook putem vedea toate problemele legate de protectia plantelor. Am ajuns asadar intr-o epoca in care agricultura, ca si celelalte aspecte ale vietii, este la vedere, pe retelele de socializare, accesibile direct de pe telefon mobil, tableta, laptop, calculator. Practic, informatiile circula cu o viteza nemaiantalnita pana acum.

Ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) un daunator foarte vizibil pe Facebook, mai ales primavara

Care sunt avantajele Facebook-ului, dar si dezavantajele lui, cu referire expresa la domeniul meu de activitate, entomologia agricola?

Cum spuneam, informatia circula repede. Acest lucru are un avantaj mare. De exemplu, daca pe zona de sud-est a tarii fermierii au probleme cu un daunator si posteaza acest lucru pe Facebook, ceilalti colegi de breasla, aflati si ei in aceeasi zona geografica, pot sa fie in garda si sa supravegheze atent campul, luand la timp masurile fitosanitare, acolo unde acest lucru se impune. Mai ales ca, din pacate, sistemul de prognoza si avertizare, la nivel nu prea merge, principala problema fiind lipsa oamenilor din sistem.

Rozatoarele au fost si ele „vedetele” retelelor de socializare, implicit pe Facebook. Nu ele in sine, deoarece sunt scumpe la vedere, ci pagubele produse de ele in unii ani. Tot Facebook-ul a „vuit” din cauza acestei probleme. Exista chiar si grupuri speciale pentru tineri ingineri agronomi pe Facebook, unde lumea incearca sa se sfatuiasca in legatura cu aceste probleme. Este un lucru bun dupa parerea mea, informatia circula foarte repede, practic instantaneu.

Pana aici, toate bune si frumoase. Intrebarea este: care ar fi dezavantajele acestui sistem? Ei bine, ele exista. Deoarece nu doar informatiile bune circula pe Facebook. Nu exista „filtru” pentru informati bune sau eronate. Asa ca informatiile gresite, la fel ca si informatiile bune, se propaga la fel de repede. Informatiile referitoare la problemele cu daunatorii agricoli pot sa nu fie gresite. Pentru o zona ele pot sa fie corecte, dar pentru alta zona sau alta ferma pot sa nu se potriveasca. Dupa cum stim, in Romania este o foarte mare diversitate, atat de soluri, cat si de conditii climatice. Ba mai mult, in cadrul aceleiasi zone geografice, conditiile de la o ferma la alta pot sa varieze. Chiar si in cazul aceleiasi ferme, conditiile pot sa difere. Pe Facebook nu exista intotdeauna aceste diferentieri.

Alta problema este legata de diagnostic. De exemplu, un fermier a postat niste poze cu un atac sub forma de vetre la cultura graului de toamna. Evident, concluzia majoritatii a fost ca fermierul a avut probleme cu atacul gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides). Ulterior, fermierul a spus ca planta premergatoare a fost o leguminoasa. In cele din urma, dupa o analiza mai in detaliu, s-a ajuns la concluzia ca nu era atac de Zabrus tenebrioides. Dar informatia generala, desi eronata, surprinzator, a ramas in memoria oamenilor, a fost atac de Zabrus. Tocmai de aceea este util sa cerem si o a doua parere. Daca vedem o poza pe Facebook cu un daunator sau un atac, sa intrebam un specialist din domeniul Protectiei Plantelor. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care postam informatia. Astfel, fara sa vrem, desi avem cele mai bune intentii si vrem sa avertizam colegii de breasla, putem propaga informatii false, cu efecte nefaste in masurile de combatere care se vor lua (in cazul in care fermierii iau „de bune” aceste informatii).

 

Gandacul paros (Epicometis hirta) un daunator foarte vizibil pe Facebook, mai ales primavara;

In mod ironic, Facebook poate contribui la cresterea rezervei biologice a insectelor daunatoare, de la un an la altul. Nu reteaua de socializare in sine, ci informatiile eronate pe care le transmit utilizatorii. Sau modul in care noi interpretam informatiile care circula pe Facebook. Alt exeplu este legat de produsele folosite la combaterea chimica. Multi fermieri posteaza pe reteaua de socializare ce masuri au luat. Daca, de exemplu, vedem pe Facebook postate informatii referitoare la faptul ca s-au folosit pentru combaterea daunatorilor culturilor agricole produse neomologate pentru acel daunator sau produse omologate, dar la doze mai mari sau mai mici decat cele pentru care produsul a fost omologat, neaparat trebuie sa cerem parerea unui specialist din domeniul Protectiei Plantelor. E posibil ca fermierul care a folosit un produs neomologat la cultura lui sa fi avut succes, dar daca il veti folosi in ferma dumneavostra sa nu mearga, deoarece exista diferente de la o ferma la alta, de la o zona la alta. Recomandarea este sa folosim produse omologate pentru combaterea daunatorilor.

 

Important este sa nu folositi din prima informatiile aflate de la ceilalti colegi de breasla, de pe Facebook, chiar daca acestia au fost foarte bine intentionati cand au postat informatiile respective. Trebuie sa cereti parerea unui specialist din domeniul Protectiei Plantelor. Acum, faptul ca nu mai sunt asa multi specialisti este si ea o realitate dureroasa, dar inca ii mai gasim, in special oameni cu zeci de ani de experienta (din fericire).

Cultura de rapita, aflata la apogeul infloririi, foarte rpezenta pe retelele de socializare

Alt lucru pe care l-am observat in legatura cu Facebook-ul: in general nu se posteaza decat reusite. Pe reteaua de socializare vedem culturi frumoase, plante viguroase, in toate fazele de vegetatie. Vedem, de asemenea, daunatori morti, semn ca „victoria” a fost a fermierilor. Am putea spune, daca ne uitam pe Facebook, ca totul merge ca pe roate cu agricultura autohtona. In realitate nu este asa. De exemplu, toti mai facem greseli. Cred ca toti care lucram in acest domeniu am gresit la viata noastra. Este si zicala aceea din popor: „nu muncesti, nu gresesti”. Ei bine, aceste erori nu sunt postate pe Facebook. Deci, nu vom invata din greselile altora, de pe aceasta retea de socializare. In general Facebook-ul este ca un fel de vitrina a fermei. Asa cum orice magazin care se respecta are o vitrina frumoasa, in care sunt expuse cele mai frumoase produse, la fel se intampla cu fermierii care posteaza pe Facebook. Acestia vor pune, ca intr-o vitrina, cele mai frumoase poze, cu cele mai frumoase sole, cu plantele cele mai frumoase.

Nu prea vom vedea pe Facebook informatii despre greseli de tehnologie, despre moduri gresite de lucrare a solului, despre combatere defectuoasa a daunatorilor. Mai putem sa aflam aceste informatii din unele comentarii ale fermierilor de pe respectiva retea de socializare sau de pe unele pagini special create pentru fermieri, dar in general nu esecurile sunt postate pe Facebook, ci numai reusitele, ca intr-o vitrina frumoasa a unui magazin.

 

Cultura de floarea soarelui, aflata la apogeul infloririi, foarte prezenta pe retelele de socializare

In concluzie, aceasta retea de socializare are partile ei bune, in primul rand faptul ca informatia circula foarte repede de la un fermier la altul, inclusiv in domeniul protectiei plantelor. Fermierii pot accesa aceasta informatie direct pe telefonul mobil, fara sa fie nevoie sa acceseze un calculator, la birou sau acasa. Avand in vedere lipsa de timp cu care se confrunta fermierii, mai ales in varf de campanie agricola, acest lucru reprezinta un avantaj. Dezavantajul consta in faptul ca pe langa informatia utila, se pot strecura si informatii eronate, care ajung la fel de repede la fermieri. Asadar, intotdeauna trebuie ceruta o a doua parere, ca la medic, mai ales daca vorbim despre protectia plantelor. In caz contrar, pe langa informatii utile, Facebook-ul va propaga si daunatori, de la un an la altul.

Dr. ing. Georgescu Emil

INCDA Fundulea

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!