Importanta apei si impactul secetei asupra culturii de floarea soarelui

Publicat de

Se preconizeaza ca schimbarile climatice vor afecta agricultura in regiunile europene, seceta va aparea mai des, va incepe mai devreme si va dura mai mult. In Europa de Sud, se asteapta ca temperaturile mai ridicate si precipitatiile mai putine sa reduca randamentele culturilor, in timp ce in Europa de Nord conditiile de cultivare ar putea imbunatati posibilitatea de a cultiva o varietate mai mare de culturi, desi evenimentele meteorologice mai extreme vor creste probabil volatilitatea randamentului culturilor. Floarea soarelui face parte din grupa plantelor mezofite, cu o rezistenta mijlocie la seceta. Dupa rasarire, nevoia de apa creste progresiv, cu un maxim de consum la inflorire si fructificare. Este bine sa retinem cateva aspecte proprii acestui an, care deocamdata se prevede a fi arid.

Fig. 1

Principala insusire a florii soarelui ce i-a conferit dreptul de a trece din randul plantelor ornamentale in cel al plantelor de cultura mare este continutul ridicat de ulei al semintelor (33-56%), precum si valoarea alimentara ridicata a uleiului, data pe de o parte de acizii grasi nesaturati, iar pe de alta parte de lipsa aproape totala a acidului linoleic, fapt ce-i confera stabilitate si capacitate indelungata de conservare. Astfel, interesul deosebit de care se bucura floarea soarelui din partea consumatorilor a determinat intensificarea eforturilor cultivatorilor pentru obtinerea de recolte din ce in ce mai mari. In conditiile actuale de seceta, floarea soarelui poate fi cultivata eficient cu sisteme minime de arat sau de foraj direct, ambele mentinand umiditatea, care va fi de importanta vitala in regiunile care devin mai aride, restrictiile hidrice fiind insotite de o reducere a deschiderii stomatelor, a transpiratiei si a fotosintezei, reducere ce poate persista si dupa disparitia restrictiilor. Avand o radacina adanca, care poate accesa apa subterana si o capacitate de a regla suprafata frunzelor plantelor in functie de apa disponibila, floarea soarelui poate tolera perioade scurte de seceta si se poate recupera ulterior mai bine, cu reduceri mai mici ale randamentului decat in cazul altor culturi. Apa conditioneaza functionarea normala a celulelor asimilatoare, somatice si meristematice si prin intermediul acestora controleaza procesele fiziologice, fotosinteza, respiratia si transpiratia. In procesul de fotosinteza apa serveste ca materie prima la elaborarea substantei organice si asigura reglarea schimbului de gaze dintre frunza si atmosfera si a metabolismului tuturor compusilor organici. Celulele asimilatoare folosesc o cantitate infima pentru producerea materiei organice (sub 1%) din cea consumata in perioada de vegetatie (Fig. 1).

Restul de 99% participa indirect la producerea de substante organice prin conditionarea deschiderii stomatelor si marimii spatiilor intercelulare din mezofilul frunzei, ceea ce influenteaza alimentarea celulelor asimilatoare cu bioxid de carbon si oxigen, iar prin intermediul enzimelor, care nu pot actiona decat in mediu opus, influenteaza metabolismul glucidelor, protidelor si a altor compusi organici. In procesul de transpiratie apa are rol de regulator termic prin scaderea temperaturii frunzelor cu 4-6ºC fata de cea a aerului invecinat, contribuind la randamentul fotosintetic. Aprovizionarea plantelor cu apa se face indeosebi prin intermediul radacinii, apa din sol fiind factorul de legatura in sistemul sol-planta. Absorbtia apei din sol de catre plante este un proces fiziologic activ, influentat mai ales de starea de aprovizionare cu apa, gradul de structurare si temperatura solului, cat si de caracteristicile sistemului radicular si al aparatului foliar al plantelor. Treapta inferioara de umezire a solului este cea la care are loc ofilirea ireversibila si poarta numele de coeficient de ofilire. Observatiile efectuate in experientele de camp au relevat insa capacitatea considerabila de recuperare a activitatii fotosintetice dupa seceta a florii soarelui, in special la nivelul frunzelor superioare, care intercepteaza radiatia solara incidenta si care sunt deci cele mai importante in economia carbonului si a apei. Frunzele inferioare fixeaza relativ mai putin CO2 in timpul stresului hidric si se ofilesc primele, din cauza acumularii mai mari de solutie in frunzele superioare, comparativ cu cele inferioare (Fig. 2).

Fig. 2

In Romania, agricultura este o ramura economica de prima importanta, cu o veche traditie, ce constituie ocupatia de baza pentru o mare parte a populatiei, productia agricola, spre deosebire de cea industriala, avand un grad foarte ridicat de nesiguranta, depinzand, in cea mai mare masura, de conditiile climatice. Sub acest aspect, Romania prezinta, asa cum s-a aratat mai sus, un mare risc climatic, mai ales in ceea ce priveste regimul precipitatiilor, fapt pentru care atat secetele, cat si inundatiile sunt fenomene frecvente care afecteaza in mare masura recoltele. Consecintele schimbarilor climatice vor afecta nivelul si variabilitatea productiei de floarea soarelui, vor afecta gestionarea efectivelor de animale, precum si locatia de productie ca agro-zona climatica, inregistrandu-se o trecere catre latitudinea nordica. Aceste efecte pot pune in pericol aprovizionarea cu produse alimentare pe piata interna in anumite parti ale Europei, producand, de asemenea, o crestere a instabilitatii preturilor si un risc crescut pentru veniturile agricultorilor. Asadar, atunci cand vorbim de agricultura, trebuie sa tinem cont de anumite masuri de prevenire a secetei, cum ar fi: stabilirea clara a unei structuri de cultura specifice fiecarei zone pedoclimatice, alegerea unor soiuri si hibrizi rezistenti la seceta si cu durata diferita de maturizare, semanat in limite optime stabilite, realizarea conditiilor favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor prin fertilizare si irigare, precum si combaterea buruienilor si a agentilor patogeni. Pentru mai multe regiuni poate fi necesara cresterea suprafetei irigate pentru a se asigura o productie continua. Dar nu exista nicio indoiala ca agricultura trebuie sa faca in continuare eforturi de a imbunatati eficienta utilizarii apei pentru a reduce pierderile, precum si planurile de irigare vor trebui sa se bazeze pe o atenta planificare si evaluare detaliata a impactului acestora.

Impactul secetei este resimtit astfel si de populatia urbana, prin intermediul preturilor la produsele agroalimentare (ulei), care inregistreaza cresteri imediate si constituie un barometru al intensitatii acestor fenomene meteorologice distructive ce conduc catre declinul in agricultura si accentuarea saraciei.

Drd. ing. Lorena-Roxana Gurau

ICDPP Bucuresti

S-ar putea să te intereseze

Hot News