Toamna este un sezon favorabil pentru cultivarea legumelor cu ciclu scurt de vegetatie, precum ridichile, salata, spanacul sau guliile. Temperaturile moderate si umiditatea ridicata ofera conditii excelente pentru dezvoltarea acestor culturi, insa, in acelasi timp, favorizeaza si aparitia unor boli specifice. Printre cele mai frecvente se numara mana cruciferelor (Peronospora parasitica), o boala care poate afecta serios productia daca nu sunt aplicate masuri preventive corespunzatoare.
Simptomatologie
Primele simptome se manifesta prin aparitia unor pete mici, verde-galbui, pe fata superioara a frunzelor, care in timp capata o nuanta galbena (Fig.1). Pe partea inferioara se formeaza un puf alb-cenusiu, reprezentand sporii ciupercii, vizibil mai ales in conditii de umiditate ridicata. Tesuturile afectate se usuca progresiv, devenind subtiri si pergamentoase. La temperaturi mai mari de 24°C, petele colapseaza rapid, determinand ofilirea frunzelor.
In stadiul de rasad, infectia se extinde rapid pe ambele fete ale cotiledoanelor, ceea ce duce frecvent la moartea plantelor tinere. In cazul unei infectii timpurii, agentul patogen poate patrunde sistemic in planta, provocand decolorari si innegriri ale radacinilor de depozit, simptome ce devin vizibile in apropierea perioadei de recoltare.
Transmitere si Raspandire
Agentul patogen al manei cruciferelor, Peronospora parasitica, poate supravietui peste iarna pe plante-gazda sau spontane din familia verzei, precum si in resturile vegetale ramase pe sol (radaciniu, frunze, sau tulpini), sub forma de oospori. De asemenea, patogenul poate persista in stare latenta in tesuturile plantelor infectate sistemic, fara a produce simptome vizibile, devenind activ atunci cand conditiile de mediu devin favorabile (umiditate ridicata si temperaturi scazute).
Infectiile primare provin din sporangii formati pe gazdele vii, iar sporii secundari sunt diseminati prin vant si picaturi de apa provenite din ploaie sau irigare. Sporularea si reinfectarea pot avea loc la intervale scurte, de doar patru–cinci zile, in conditii de umezeala persistenta (roua, ceata sau ploi marunte). Desi sporangii pot fi prezenti ca impuritati pe seminte, nu exista dovezi clare ca agentul patogen patrunde in interiorul acestora. Toate speciile de crucifere, atat cele cultivate, cat si cele salbatice, pot fi afectate, iar rasadurile sunt in special vulnerabile la infectie.
Soiuri tolerante
Unele soiuri de ridiche obtinute mai recent (Autella, Melito) sunt raportate in literatura a prezenta o rezistenta partiala la mana, insa eficienta acesteia depinde de populatia locala a patogenului.
Conditii favorabile pentru dezvoltarea bolii
Boala se dezvolta cel mai rapid in conditii de umiditate ridicata, precum ceata, burnita sau roua abundenta, asociate cu temperaturi moderate, cuprinse intre 20 si 24°C, si cu perioade prelungite de vreme ploioasa si blanda, mai ales in lunile de toamna si iarna. In regiunile cu ierni umede si blande – agentul patogen poate infecta culturile inca din toamna, continuandu-si dezvoltarea pe parcursul iernii. Aceasta evolutie latenta determina adesea o explozie de infectii primavara, atunci cand conditiile de umiditate persista. In plus, mana cruciferelor apare frecvent in asociere cu rugina alba cele doua boli fiind adesea intalnite impreuna pe ridichi si alte specii de brassicacee.
Masuri de prevenire si combatere
Masuri culturale
- Rotatia culturilor: evita plantarea de crucifere in acelasi loc timp de cel putin 2 ani.
- Nu planta langa terenuri infectate in sezonul precedent.
- Elimina buruienile din familia cruciferelor care pot adaposti agentul patogen.
- Alege soiuri rezistente
- Redu umiditatea printr-o buna aerisire si udare moderata, preferabil dimineata.
- Culturi de primavara–vara au, de regula, mai putine probleme decat cele de toamna.
Combatere chimica
Printre produsele recomandate, se regasesc urmatoarele:
- CUPROFIX ULTRA/NOVICURE – 1,4-1,8 kg/ha
- ORTIVA TOP – 1 l/ha
- ZOXIS 250 SC -1 l/ha
Articol Sanatatea Plantelor – Cojanu Daniel
ICDPP – Bucuresti
