In perioada toamnei sau primavara devreme am inceput sa primesc tot mai multe telefoane, atat de la fermieri cat si de la colegii din cercetare, de la statiunile din tara. Toti ma intreaba acelasi lucru, cum pot sa scape de atacul mustelor cerealelor. Din pacate, atunci cand ma suna, este mult prea tarziu. Larvele se afla in interiorul plantelor si nu le mai poti combate nici macar cu „mama insecticidelor”. Cele mai importante sunt masurile de prevenire ale atacului sau cele de combatere, cu conditia sa se stie exact cand apar mustele in lan. Ceea ce trebuie sa facem este sa intervenim inainte ca larvele mustelor sa intre in plante. Daca reusesc sa patrunda in interior este prea tarziu pentru a mai face ceva. In acest din urma caz ar trebui gasite plantele care sa lupte cu acest daunator, adica creeate noi soiuri cu toleranta la atac (dar care sa aiba si caracteristici productive superioare). Dar necesita fonduri foarte mari pentru cercetare agricola si personal foarte bine pregatit.
In pozele din articol puteti vedea un atac al larvelor mustelor cerealelor la grau, in sud-estul tarii, in luna noiembrie. Cultura a fost infiintata la mijlocul lunii octombrie, deci nu a fost semanata timpuriu. In litaratura de specialitate se spunea ca semanatul timpuriu favorizeaza atacul mustelor. Plantele rasar devreme, taman cand este zbor maxim al mustelor, prin urmare sunt mari sanse ca multe femele sa isi depuna ouale pe plante, ceea ce inseamna presiune mare de infestare. Cu cat se semana mai tarziu cu atat scadeau sansele ca plantele sa fie atacate de muste. E drept ca semanatul tardiv al cerealelor poate sa vina „la pachet” cu alte dezavantaje agronomice (in cazul in care vorbim de conditii climatice clasice). Cerealele sunt sensibile la atacul mustelor cand sunt in faza de 1-3 frunze (BBCH 11-13). Femelele mustelor isi depun ouale pe plantele aflate in aceasta faza de dezvoltare.
Cercetari efectuate la noi in tara au scos in evidenta faptul ca plantele de grau aflate in faza de 4 frunze (BBCH 14) sunt neatractive pentru depunerea oualelor (desi exista un anumit procent de femele care pot depune ouale si pe plantele aflate in aceasta faza de dezvoltare) in timp ce plantele aflate in faze mai avansate de vegetatie (5-6 frunze) nu sunt deloc vizitate de femelele mustelor cerealelor. Sunt doua mari probleme, din cauza secetei multi fermieri au semanat mai tarziu graul, chiar si cu o luna, fata de perioada normala, dar si zborul mustelor s-a prelungit. Sa luam de exemplu una dintre cele mai comune specii de muste, din complexul de diptere care ataca cerealele si anume musca suedeza (Oscinella frit).
Cercetari efectuate la noi in tara de catre Malschi (o cercetatoare foarte pasionata de mustele cerealelor) au scos in evidenta ca femelele mustei suedeze incep sa isi depuna ouale la o temperatura medie de 16-17 ºC. Ori aceste temperaturi le avem inclusiv in luna noiembrie (uneori chiar in decembrie)! Temperatura optima de dezvoltare a mustei suedeze este cuprinsa intre 20 si 22 ºC. Inca o data, aceste temperaturi le putem avea si in noiembrie. Tot Malschi mentiona ca zborul mustei suedeze se poate prelungi pana in luna octombrie. Dar, in actualele conditii, cel putin in jumatatea sudica a tarii, mustele pot sa zboare si in noiembrie! Eu am descoperit din intamplare acest lucru. In capcanele din cultura rapitei de toamna, pentru monitorizarea moliei verzei (Plutella xylostella), am gasit multe muste ale cerealelor toata luna octombrie dar si in prima parte a lui noiembrie! Cultura de rapita pe care o monitorizam era invadata de samulastra de orz, care inca nu era combatuta in totalitate de erbicide. Mustele erau in samulastra de orz (am scris in detaliu in articolul trecut despre acest subiect). Prin urmare, daca mustele cerealelor isi prelungesc zborul, ca urmare a cresterii temperaturilor in perioada toamnei, una dintre masurile preventive de baza, cu epoca de semanat, nu prea mai este valabila. Care sunt pagubele produse de atacul larvelor mustelor cerealelor? In cazul mustei suedeze, in literatura de specialitate autohtona, se mentioneaza pierderi de recolta de 25-40 % din productie, mai ales daca avem presiune mare de infestare (intre 3 si 6 larve/planta). Date si mai recente, din literatura straina, au scos in evidenta faptul ca in cazul unei secete puternice si a unui atac puternic al larvelor mustelor cerealelor, pagubele de productie pot sa ajunga si la 90 %. In acest caz sola respectiva este compromisa. Chiar daca pagubele directe nu sunt asa de ridicate, iar plantele atacate nu sunt distruse in totalitate (decat unul dintre frati se usuca), acestea sunt mai sensibile la taciuni sau fuzarioza! Iar cu fuzarioza au inceput sa fie din ce in ce mai mari problemele, mai ales in ultimii ani.
In aceste, conditii favorabile zborului mustelor cerealelor, inclusiv la inceputul lui noiembrie, ce am putea face? Ce masuri de prevenire a atacului mai avem la indemana? In primul rand un asolament ca la carte. Intrebarea este cat sunt de rentabile celelalte culturi din asolament, mai ales leguminoasele pentru boabe (mazare)? In al doilea rand atentie la fertilizare. Facuta ca la carte, aceasta poate duce la o rasarire uniforma a plantelor si o buna dezvoltare a acestora in primele faze de vegetatie (cu conditia ca umiditatea solului sa fie optima). In al treilea rand, atentie la samulastra. De dorit ar fi sa nu avem samulatra de grau sau orz, deoarece pot gazdui mustele cerealelor (am facut referire la aceasta problema in articolul trecut).
Cea mai buna combatere a atacului larvelor mustelor cerealelor era tratamentul semintelor cu insecticide sistemice sau cu insectofungicide. Tratamentul semintelor era destinat pentru protectia graului impotriva atacului larvelor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau a viermilor sarma (Agriotes spp.) dar avea efect si in combaterea mustelor, a afidelor sau a larvelor buhei semanaturilor (Agrotis segetum). Dupa banarea neaonicotinoidelor, in prezent sunt omologate pentru tratamentul semintei, la cerealelele de toamna, doar insecticide de contact, care protejeaza samanta de atacul daunatorilor de sol, dar acestea nu mai protejeaza plantele in primele faze de vegetatie (nefiind sistemice).
Exista omologate insecticide pentru tratamentul in vegetatie, dar este foarte dificil sa se aprecieze momentul optim cand acestea ar trebui aplicate. Teoretic ar trebui amplasate capcane in lanurile de grau sau orz pentru a vedea cand sosesc mustele si apoi, dupa cateva zile, intervenit cu tratamentul in vegetatie, pentru combaterea lor inainte de a apuca sa depuna oua in cultura sau daca au depus oua, inainte ca larvele sa patrunda in plante. Dar, in practica, acest lucru este dificil de apreciat. Tehnica moderna ar putea sa ne dea o mana de ajutor in acest sens.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
