Dupa diverse statistici, pentru a supravietui, plantele cultivate trebuie sa faca fata concurentei a circa 30.000 specii de buruieni, a peste 50.000 specii de agenti patogeni si a aproximativ 800.000 – 1.000.000 specii de diversi daunatori. Printre acestia din urma, chiar daca nu sunt cei mai importanti sub aspectul reprezentativitatii (cca. 1500 specii, dupa unii autori, sau de zece ori mai multe, dupa altii) se numara si nematozii.
Chiar daca prezinta, in compozitia lor chimica, numeroase substante biologic active cu actiune potential nematocida (ulei volatil, ulei gras, proteine, camfor, alcaloizi, compusi cu sulf), plantele medicinale nu sunt scutite de atacul nematozilor. Din motive mai mult sau mai putin obiective, din care nu trebuie excluse latura financiara si insuficienta specialistilor, helmintologia agricola la plantele medicinale (chiar si pe plan mondial, nu numai in Romania) este ca si inexistenta.
In aceste conditii, evident, nici datele publicate nu sunt prea numeroase. In acest sens, trei genuri de nematozi fitofagi (din cele peste 150 mentionate de literatura de specialitate) au reprezentanti care ataca plantele medicinale: Ditylenchus (prin specia D. dipsaci), Heterodera (prin speciile: H. rostochiensis, H. marioni si H. humuii) si Meloidogyne (printr-o serie de specii, se pare, inca nedeterminate).
Ditylenchus dipsaci (Kuhn, 1857) (nematodul tulpinilor) (Fig. 1) este o specie cosmopolita care se raspandeste, ca majoritatea celorlalte specii de nematozi, in special prin intermediul materialului de inmultire prelevat din solele infestate (dar si prin seminte, buruieni, apa, resturi de plante infestate etc.) (Fig. 2). Prefera zonele reci si umede, insa poate fi intalnita si in alte zone, mai ales primavara si toamna, cand pretentiile ambientale ii sunt mai bine satisfacute (temperaturi de 15 – 20°C, sol argilos sau cu fertilitate ridicata). Desi pot fi gasiti si la adancimi mai mari, majoritatea indivizilor se gasesc in orizontul 5 – 7 cm, cel mai bogat, de altfel, in radacini.
Corpul este vermiform, ascutit la ambele capete, lung de 0,9 -1,8 mm la adulti si pe jumatatea acestora, la larve. Indiferent de varsta sau sex, nematodul ataca atat organele subterane ale plantelor (bulbi, tuberculi), cat si pe cele aeriene (tulpini, muguri), ceea ce face sa fie incadrat in randul nematozilor endoparaziti (Fig. 3).
Specia este extrem de polifaga, printre “victimele” sale numarandu-se si unele plante medicinale: coriandrul (Coriandrum sativum), galbenelele (Calendula oficinalis), stanjenelul (Iris spp.), hameiul (Humulus lupulus) si degetelul (Digitalis spp.).
Patrunderea parazitului in planta-gazda are loc prin orificiile naturale ale acesteia (stomate), prin portiunile de tesut deschise mecanic (rani) sau prin contact direct, caz in care nematodul elimina o serie de enzime (protopectinaze) al caror efect se manifesta prin distrugerea membranelor celulelor parenchimului cortical. Plantele atacate raman mici, tufoase, se deformeaza, se ingalbenesc si se usuca, putand fi usor dizlocate din sol (Fig. 4). Infectiile secundare (cu bacterii si ciuperci parazite) nu intarzie sa apara. Pierderilor de productie li se asociaza deseori si modificari metabolice majore. Combaterea presupune conjugarea masurilor preventive: folosirea la plantat a unui material liber de daunatori, rotatia corespunzatoare a culturilor, alternarea adancimii lucrarilor solului, distrugerea buruienilor si a samulastrei, eliberarea terenului de plantele bolnave si de resturile vegetale infestate, distrugerea lor prin ardere sau ingropare etc., utilizarea de produse de protectia plantelor (nematocide): introducerea in sol de produse granulate (Basamid Granule – 500 kg/ha, Nemathorin 10 G – 10-15 kg/ha sau Vydate 10 G – 20-55 kg/ha); stropiri cu Nemasol 510 – 300 l/ha sau Vydate 10 L – 10 l/ha.
Ditylenchus destructor (Thorne, 1945) (nematodul tuberculilor) este asemanator cu precedentul, atat ca aspect fenotipic (corp vermiform, masculul ceva mai lung decat femela), cat si al comportamentului alimentar (polifagie pronuntata, voracitate nediferentiata dupa varsta si sex), dar se deosebeste de acesta prin numarul mai mic de generatii pe an (doar 2-3) si de oua (cca. 250). Din randul plantelor medicinale, ataca papadia (Taraxacum oficinale), patlagina (Plantago spp.) si stanjenelul (Iris spp.).
Globodera rostochiensis (Wollenweber, 1923) (nematodul auriu al cartofului) este un viermisor de circa 1 mm lungime masculul si 0,6-0,8 mm femela, aceasta din urma, de culoare galben-stralucitoare la inceput, apoi bruna cu reflexe aurii, putand deveni aproape sferica atunci cand se transforma in chist (cu 50-600 oua, care raman acolo pana la ecloziune) (Fig. 5). Atacul este produs de larve (organisme microscopice), care se fixeaza pe radacini, producand deformarea acestora, stagnarea din crestere a plantelor, scaderea continuturilor in substante biologic active si schimbarea raporturilor dintre acestea. Larvele isi incep activitatea distructiva cand sunt cumulati doi factori: temperatura solului de peste 12°C si prezenta radacinilor de cartofi sau de alte solanacee spontane (zarna – Solanum nigrum, lasnicior – Solanum dulcamara) sau cultivate (matraguna – Atropa beladonna, maselarita – Hyoscyamus niger), toate creditate ca plante medicinale. Pagubele mari, produse mai ales culturii de cartof, au facut ca specia sa fie trecuta in randul celor supuse carantinei fitosanitare.
Meloidogyne marioni (Neal, 1889) (viermele radacinilor) ataca culturile legumicole (ardei, castraveti, rosii), dar s-a semnalat si pe lavanda (Lavandula angustifolia). La aceasta din urma, larvele patrund in radacini si determina formarea unui numar redus de frunze, anemierea plantelor si chiar uscarea lor. Ataca si speciile de piretru (Chrysantemum spp.). Un nematod din acelasi gen, dar cu specializare stricta pe hamei, este Heterodera humuli, la care eclozarea este stimulata numai de substantele excretate de radacinile plantei, larvele atacand doar radacinile subtiri, fara a forma gale, dar determinand ramificarea exagerata a acestora.
Metodele de combatere prezentate la specia Ditylenchus dipsaci sunt valabile si in celelalte cazuri.
Drd. Chiriloaie-Palade Andrei
