Neonicotinoidele dispar, Tanymecus dilaticollis ramane!

Publicat de

Gargarita frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll) este principalul daunator al porumbului in tara noastra. Principalele zone de favorabilitate ale acestei specii se afla in sudul si sud-estul tarii. In fiecare an sunt atacate cu diferite grade de intensitate, aproximativ 1 milion de hectare semanate cu porumb, in tara noastra de catre acest daunator. Este foarte important de mentionat faptul ca, desi la nivelul Uniunii Europene, Tanymecus dilaticollis este considerat un daunator regional, specific zonei de sud-est a continentului (nefiind prezent in tarile cu agricultura dezvoltata din Franta, Italia, etc), principalul areal mondial de daunare al acestei specii se afla in Romania, in special in zonele de sud si sud-est. Totusi, in ultimii ani fermierii din zonele de nord-est ale tarii (judetul Botosani) precum si cei din zona de vest (judetul Timis) au semnalat atacuri ridicate ale gargaritei frunzelor de porumb, in fermele lor si chiar situatii cand au intors cultura din cauza atacului si au reinsamantat. Incalzirea globala poate avea drept consecinta marirea arealului de daunare al aceste specii inspre zonele nordice ale tarii.

Descriere. Mod de recunoastere

Specia prezinta o generatie pe an. Ierneaza sub forma de adult hibernant in sol, la o adancime de 40 cm, dar, in urma efectuarii sonajelor de sol, s-a constatat prezenta acestor insecte si la adancimi mai mari, de 60 cm si chiar 100 cm. In ultima decada a lunii februarie sau prima decada a lunii martie, cand temperatura solului, la adancimea de iernare a adultilor hibernanti depaseste 4 °C, acestia incep migratia pe verticala, spre suprafata solului. Cand temperatura depaseste 9 °C, insectele apar la suprafata solului, fiind in cautare de hrana. Fiind o specie xerofita si termofila (iubitoare de seceta si caldura), gargarita frunzelor de porumb este foarte activa cand temepratura la nivelul solului este de 18°C sau mai mare, iar temperatura medie diurna este de 20°C sau mai mare. Primaverile secetoase si calduroase, stanjenesc dezvoltarea plantelor de porumb si favorizeaza dezvoltarea insectelor. Atacul este foarte periculos, cand plantele de porumb se afla in faza de rasarire (BBCH 10) pana in faza de patru frunze (BBCH 14). Cand plantele de porumb sunt mai avansate in vegetatie, atacul nu mai este important, din punct de vedere economic, adultii rod frunzele, marginal, fara pericol pentru dezvoltarea ulterioara a plantelor. Daca atacul este ridicat, exista riscul ca sa fie distrusa cultura de porumb, iar fermierii trebuie sa insamanteze iarasi. Avand in vedere ca cea mai mare parte din durata de viata a acestei specii se desfasoara in sol (stadiile de ou, larva, pupa si adult hibernant) iar perioada de viata activa a adultului este, in medie, cuprinsa intre 80 si 100 de zile. {n timp ce perioada in care aceste insecte pot produce pagube mari culturii de porumb, este una foarte scazuta, de 10-14 zile, exista o serie de particularitati, dar mai ales de limitari in combaterea eficienta al acestor insecte. Gargarita frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll) este o specie polifaga, in tara noastra fiind semnalata pe 35 de specii de plante cultivate si din flora spontana. Dintre plantele cultivate, cele mai bune conditii pentru dezvoltarea larvelor le asigura porumbul. Dintre speciile din flora spontana, cele mai bune conditii pentru dezvoltarea larvelor le asigura palamida (Cirsium arvense). Larvele se hranesc cu radacinile plantelor de porumb. Spre deosebire de atacul larvelor viermelui vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte), in cazul gargaritei frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll), atacul larvelor la radacinile de porumb este nesemnificativ, din punct de vedere economic. Prin urmare atacul larvelor de T. dilaticollis este “invizibil” si este aproape imposibil de a evalua nivelul unei populatii intr-o anumita sola de porumb. Metoda de a efectua sondaje de sol in vederea estimarii populatiilor larvelor acestui daunator este una costisitoare si necesita un volum mare de forta de munca. De-a lungul timpulul, la ICCPT Fundulea (actualul INCDA Fundulea) s-au aprofundat cercetarile referitoare la evolutia populatiilor acestui daunator, in diferite culturi. Principala concluzie a cercetarilor a fost faptul ca porumbul, favorizand cel mai mult inmultirea insectelor (asigura dezvoltarea optima a larvelor), determina o deplasare evidenta a adultilor hibernanti, dupa ce acestia apar la suprafata solului, in cautarea hranei preferate.

In consecinta, exista pericolul ca sole pe care se cultiva porumbul in primul an, situate langa sole ocupate de porumb in monocultura sau de alte specii, care au avut insa ca premergatoare porumbul, sa fie puternic infestate de gargarita frunzelor si sa sufere daune grave! In zilele noastre, acest lucru este amplificat, din cauza faptului ca sortimentul de culturi s-a redus foarte mult, in majoritatea fermelor situate in zonele de maxima favorabilitate pentru acest daunator se cultiva doar grau, porumb, floarea-soarelui sau rapita, in timp ce alte culturi (leguminoase pentru boabe, orz, triticale, borceaguri, lucerna, etc) se cultiva pe suprafete, relativ restrinse. De asemenea, cercetari efectuate la institutul de la Fundulea, de catre Paulian, Popov, Barbulescu si Voinescu au scos in evidenta faptul ca monocultura de porumb favorizeaza cresterea populatiilor acestui daunator. De asemenea, floarea-soarelui, cultivata dupa porumb contribuie la cresterea rezervei biologice al acestui daunaor. Avand in vedere faptul ca la nivelul UE, cele mai mari suprafete cu porumb si floarea-soarelui sunt cultivate in Romania, iar in zonele de sud si sud-est ale tarii sunt majoritatea fermelor mari, care seamana pe suprafete intinse aceste doua culturi, posibilitatile unui asolament, „ca la carte” au scazut foarte mult. Prin urmare, rezerva biologica a daunatorului a crescut in ultimele doua decenii, in special in zonele de maxima favorabilitate pentru manifestarea atacului. Literatura de specialitate nu mentioneaza posibilitatea de deplasare a adultilor de T. dilaticollis prin zbor. Cu toate acestea, la Fundulea au fost observate, in conditii speciale de izolare, exemplare care au zburat, mai ales in perioada calda a zilei, cu insolatie puternica si fara vant. In vederea protejarii culturilor de porumb fata de atacul gargaritei frunzelor (Tanymecus dilaticollis), ca urmare a cercetarilor efectuate a fost elaborat un sistem de prevenire si combatere integrata, care se bazeaza in special pe planta premergatoare si tratamentul chimic al semintei. In privinta plantei premergatoare, sistemul de combatere are in vedere o anumita rotatie a culturilor, in cadrul careia orzul si mazarea asigura scaderea rezervei biologice sub pragul economic de daunare (PED). Din pacate, suprafata ocupata cu aceste doua culturi este destul de redusa, principalul motiv il constitutie pretul redus de valorificare pe piata. In trecut, se apela la combaterea chimica a gargaritei frunzelor de porumb, prin utilizarea insecticidelor cloroderivate, sub forma de pulberi. Acest tip de combatere nu asigura o protectie satisfacatoare, iar pe langa costul ridicat contribuia in mare masura la poluarea mediului inconjurator.

Metode selective de aplicare a insecticidelor

S-a considerat ca prioritara si de o importanta majora problema gasirii altor metode selective de aplicare a insecticidelor pentru combaterea acestui daunator. In aceasta privinta diferitele experiente efectuate de Paulian si colectivul de cercetare din cadrul Laboratorului de Protectia Plantelor de la ICCPT Fundulea (actualul INCDA Fundulea) au scos in evidenta gradul ridicat de protectie al culturilor de porumb, obtinut prin tratamentul chimic al semintei cu o substanta activa sistemica. Elaborarea procedeului de tratament al semintei cu insecticide pe baza de carbofuran, a asigurat o protectie totala a plantelor de porumb impotriva atacului acestui daunator. Eficacitatea foarte buna obtinuta prin acest procedeu explica extinderea rapida a metodei tratamentului semintelor in productie peste 400.000 ha in anul 1986. Rezultatele foarte bune, obtinute in combaterea gargaritei frunzelor de porumb prin tratarea semintelor cu produse pe baza de carbofuran au facut posibila si renuntarea la folosirea produselor pe baza de heptaclor pentru tratarea semintelor in vederea protejarii de atacul acestui daunator. Ca urmare a toxicitatii foarte ridicate pentru oameni, pasari, mamifere si mediul inconjurator, incepand cu anul 2007 s-a interzis folosirea la tratamentul semintelor a insecticidelor pe baza de carbofuran sau alte substante active similare. Prin urmare s-a generalizat tratamentul semintelor de porumb cu insecticidele neonicotinoide (substantele active: imidacloprind, clotianidin si tiametoxan). Aceste substante active s-au caracterizat printr-o eficacitate ridicata in combaterea adultilor gargaritelor frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll), asigurand o protectie corespunzatoare plantelor de porumb, aflate in primele faze de vegetatie impotriva atacului acestui daunator. Incepand cu anul 2013, in urma Directivei CE 485/2013, s-a restrictionat folosirea celor trei substante active, la tratamentul semintei rapitei de toamna precum si la tratamentul semintelor culturilor de primavara, inclusiv porumbul. In anul 2018, s-a votat interzicerea definitiva a folosirii acestor substante active, atat ca tratamente in vegetatie cat si ca tratament la samanta, la toate culturile de camp. In urma acestei decizii, fermierii din Romania nu mai au nicio alternativa la dispozitie pentru tratamentul semintelor de porumb impotriva atacului gargaritei frunzelor de porumb (T. dilaticollis). Tratamentele aplicate in perioada de vegetatie, pentru protejarea plantelor de porumb aflate in primele faze de vegetatie impotriva atacului acestui daunator nu asigura protectia corespunzatoare acestei culturi, iar in cazul densitatii ridicate a daunatorilor, nu are nici un efect, asa cum s-a demonstrat in anul 2018, intr-o experienta efectuata in conditiile de ferma, in sud-estul tarii, la o densitate medie a adultilor gargaritei frunzelor de porumb, cuprinsa intre 25 si 30 de insecte/m2. Avand in vedere alternativele foarte limitate de prevenire si combatere a acestui daunator, fie prin asigurarea unui asolament corespunzator fie prin efectuarea tratamentelor in vegetatie, este absolut necesar de a se gasi noi alternative, la fel de eficace si viabile din punct de vedere economic. Pentru a se efectua tratamentul semintelor de porumb, pana la gasirea acestor alternative trebuie sa se acorde in continuare derogari pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semintelor, invocand principiul fortei majore. Fara combaterea eficienta a gargaritei frunzelor de porumb se pune in pericol cultura de porumb si de floarea-soarelui, din zonele de maxima favorabilitate pentru acest daunator si exista riscul cresterii si mai mare a populatiilor acestui daunator, cu consecintele de rigoare, atat pentru fermieri cat si pentru PIB-ul tarii (al carui aport insemnat il are si cultura de porumb si cea de floarea-soarelui).

 

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 250 – martie 2019.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News

post-image
Știri

Stiati ca,

FENOVA SUPER (FOXTROT 69 EW) este erbicidul eficient in combaterea buruienilor monocotiledonate anuale din cultura de grau, inclusiv buruienile problema iarba vantului (Apera...
Citește mai mult