Teoretic, toti stiu despre viespea rapitei (Athalia rosae, sin. Athalia colibri), unul dintre cei mai periculosi daunatori ai culturii rapitei, din perioada toamnei. Si, cu toate acestea, aproape in fiecare toamna, fermierii inregistreaza pagube mai mici sau mai mari, in functie de intensitatea atacului si conditiile climatice. Intrebarea care se pune este de ce apar probleme an de an cu atacul larvelor viespii rapitei, daca, teoretic, absolut toti cei implicati in fenomenul agricol stiu despre acest daunator. Cel mai proababil, nu toti constientizeaza ceea ce poate face acesta insecta fitofaga, mai ales daca in perioada toamnei este seceta insotita de temperaturi ridicate.
Anul trecut, atat in sudul si sud-estul tarii, cat si in vestul tarii, s-au inregistrat atacuri ridicate ale larvelor viespii rapitei, unii fermieri fiind nevoiti sa intoarca cultura. In primul rand, daunatorul a fost favorizat de vremea foarte secetoasa. In al doilea rand, ca urmare a conditiilor meteo nefavorabile inregistrate in toamna anului trecut, in multe zone plantele de rapita nu au rasarit sau rasarirea a fost neuniforma, densitatea culturii fiind necorespunzatoare. In general, au fost putine sole unde rapita se afla intr-un stadiu de dezvoltare corespunzator.
In ce conditii se produce atacul puternic al viespii rapitei?
In toamna anului trecut, in campul experimental al Colectivului de Protectia Plantelor si a Mediului (INCDA Fundulea), pe data de 20 septembrie, am vazut multe plante care prezentau frunzele minate. Intr-un interval de numai cinci zile, atacul a fost asa ridicat incat, la aproximativ jumatate din plantele analizate, au ramas intregi numai nervurile frunzelor. Acest lucru nu este iesit din comun. Multi fermieri au avut cel putin o data aceasta experienta, daca nu chiar de mai multe ori. De exemplu, vineri dupa masa cultura arata foarte bine, iar cand au revenit in camp, luni dimineata, au constatat ca la mai mult de jumatate din plante au ramas intregi numai nervurile. Cum de se intampla acest lucru? Simplu! In conditii de seceta si temperaturi ridicate, larvele viespii rapitei sunt foarte vorace. In literatura de specialitate se mentioneaza ca la o temperatura medie diurna de 20ºC, larvele consuma intr-o zi o cantitate de hrana de doua ori mai mare decat masa ei! Din pacate, in ultimii doi ani s-au inregistrat multe zile in septembrie cu temperaturi de 30ºC sau chiar mai ridicate. Practic, vara se prelungeste si in septembrie (uneori si in octombrie). In toamna anului trecut, chiar la sfarsit de octombrie, temperaturile maxime in zonele de sud si sud-est ale tarii, dar si din cele vestice, au depasit +25°C sau chiar mai ridicate de +28°C (in Dobrogea, pe 28 octombrie). In multe zone ale tarii, temperaturile maxime inregistrate la sfarsitul lui octombrie au fost specifice mai degraba sfarsitului lunii august. Poate va intrebati de ce mentionez despre luna octombrie? Ei bine, anul trecut, in prima decada a lunii octombrie, am observat un lucru foarte interesant. Intr-o cultura de rapita care se invecina cu parcelele campului experimental, plantele au rasarit pe 30 septembrie, fiind semanate pe 29 august. Pe data de 3 octombrie am vazut adultii viespii rapitei, in apropiere de plantutele de rapita aflate in faza cotiledonala! Femelele cautau sa depuna ouale in frunzulitele de rapita. Fiind curios, am instalat in sola respectiva si capcane de sol, de tip Barber. Revenit dupa o saptamana, am constatat capturarea adultilor viespii rapitei (Athalia rosae). Prezenta insectelor adulte in prima decada a lunii octombrie este un lucru nesemnalat in literatura de specialitate autohtona. Cauza pentru aparitia esalonata a adultilor viespii rapitei de la inceputul lui septembrie pana in prima decada a lunii octombie este temperatura ridicata a aerului, inregistrata in aceste prime doua luni de toamna. Sigur, nu am facut observatii decat in campul experimental, aflat in vestul judetului Calarasi. Pentru a avea o imagine fidela a posibilelor schimbari produse in ciclul biologic al acestui daunator (cresterea numarului de generatii pe an), ar trebui facute observatii, in cel putin 20 de locatii aflate in diferite zone reprezentative ale tarii, asa cum fac vecinii nostri (Ungaria sau Serbia, de exemplu), ceea ce inseamna bani si oameni calificati.
Atac ridicat al larvelor viespii rapitei s-a inregistrat si in toamna anului 2017. Larvele au fost aproape la fel de numeroase ca in toamna anului 2018. Cu toate acestea, cultura rapitei a trecut peste acest atac, iar la finalul lunii noiembrie cultura era foarte dezvoltata, in unele cazuri chiar prea dezvoltata. Care au fost cauzele „miracolului” ? Simplu: precipitatiile bogate, inregistrate in special in luna octombrie, cand in majoritatea zonelor cultivatoare de rapita s-au inregistrat peste 100 mm (din care mai mult de doua treimi, numai in doua zile, 7 si 8 octombrie). Situatia pluviometrica a fost, asadar, diametral opusa in toamna anului 2017, comparativ cu toamna anului 2018.
Cum pot fermierii sa isi protejeze cultura rapitei, aflata la inceput de drum, de atacul larvelor viespii rapitei ?
In primul rand, este necesara o monitorizare zilnica a solelor cu rapita, nu o data la cateva zile aruncand cateva priviri fugare de la marginea solei sau din mersul masinii. Trebuie mers pe diagonala solei, facute observatii vizuale, apoi efectuate sondaje, ca la carte, pentru a constata daca s-a atins pragul economic de daunare (PED), in cazul viespii rapitei, de 2 larve/planta.
Pana aici, toate bune si frumoase, dar nu este simplu de efectuat sondaje pentru determinarea larvelor viespii rapitei. Acestea sunt mici si, in general, stau pe fata inferioara a frunzelor. Avand in vedere ca plantele de rapita sunt mici, cine face sondajele trebuie sa stea in pozitie aplecata, sa se uite cu atentie la frunze, pe toate fetele si trebuie sa aiba ochi buni pentru a observa larvele. Mai ales, trebuie sa aiba multa rabdare. Este necesar sa se faca sondaje, pentru a nu exista riscul de a efectua un tratament cand nu trebuie, ceea ce inseamna risipa de bani. Daca au aparut orificii pe frunze, nu putem sti numai din prezenta acestora care este nivelul populatiei acestui daunator. Pe de alta parte, daca conditiile climatice sunt favorabile, in numai cateva zile te poti trezi ca iti dispare cultura… la propriu, fie in vetre, fie toata sola (situatii mai rare), in loc de frunze putem vedea numai nervuri.
Referitor la prevenire, in literatura de specialitate se recomanda distrugerea buruienilor, mai ales a celor din aceeasi familie botanica cu a rapitei (crucifere), acestea putand sa fie gazde intermediare pentru larvele viespii rapitei. De asemenea, o alta recomandare se referea la efectuarea araturilor dupa recoltarea rapitei sau a altor crucifere, pentru a scoate larvele din sol. In prezent multi fermieri au inlocuit aratura cu sistemul de lucrari minime ale solului. Nu in ultimul rand, se recomanda o fertilizare echilibrata, pentru a asigura un start bun al plantelor de rapita la inceputul perioadei de vegetatie, precum si o buna dezvoltare a acestora. O planta bine hranita „se lupta” mai bine cu „intrusii”.
Cam astea ar fi motivele pentru care cultura ar trebui monitorizata zilnic, mai ales cand plantele se afla in primele faze de vegetatie. In aceasta perioada, rapita este „plapanda” si trebuie sa o ocrotim de pericolele care o pandesc la tot pasul. Ca si un copil, primind ingrijire, plantele ne pot da mari satisfactii in viitor. In ciuda provocarilor, parca din ce in ce mai mari, de la un an la altul, rapita ramane una dintre cele mai profitabile culturi, motiv pentru care, deocamdata, fermierii pariaza in continuare pe ea, chiar daca pot sa aiba surprize neplacute, cum a fost si cazul ultimului sezon agricol.
