Anul trecut, la finalul lunii octombrie, in mass-media, au aparut stiri cu vapoare incarcate cu porumb, care au plecat din portul Constanta spre export, dar au fost trimise inapoi de unde au venit din cauza faptului ca la analizele efectuate in tarile unde recolta a fost achizitionata, s-au descoperit aflatoxine peste limita maxima admisa (LMA). Imediat au aparut teoriile conspiratiei, cum ca „forte oculte” vor sa ne scoata de pe piata si asa mai departe. Din pacate noi suntem primii care ne facem rau. Nici acest caz nu face exceptie. Ce s-a intamplat in octombrie este o problema care s-a acutizat in ultimii ani si despre care specialistii din domeniul protectiei plantelor au tot tras semnale de alarma, dar nu stiu cat de mult au fost luati in seama. Pe scurt ce sunt micotoxinele? 
Sunt produsele metabolismului ciupercilor, fie saprofite (se dezvolta pe tesuturi moarte), fie parazite (se dezvolta pe tesuturi vii). Exista multe specii de ciuperci. Cele mai cunoscute, care pot pune mari probleme fermierilor, fac parte din genurile Fusarium si Aspergillus. Aflatoxinele sunt micotoxine produse in urma metabolismului ciupercilor din genul Aspergillus. La cultura porumbului se intalnesc cu preponderenta doua specii apartinand acestui gen, Aspergillus flavus si A. parasiticus. Cum au ajuns aceste ciuperci in porumb? Cine le-a adus? Ei bine o insecta, bine cunoscuta fermierilor. Este vorba de omida fructificatiilor (Helicovera armigera), o specie polifaga, semnalata la peste 200 de plante gazda. Pe langa porumb, larvele se hranesc pe floarea soarelui, soia, lupin, naut, lucerna, tomate, ardei, tutun, plane ornamentale, etc. Multe specii de buruieni pot fi gazde intermediare pentru H. armigera. Asa cum ii spune numele, larvele se hranesc cu muguri, organe florale sau organele de fructificare ale plantelor (la acestea din urma produc cele mai marei pagube). 
Dar pana ce acestea patrund in organele de fructificare, se pot hrani cu frunzele. La porumb adesea vedem orificii pe frunze. Ulterior larvele se hranesc cu matasea porumbului si cu boabele, aflate in faza de lapte-ceara, care se gasesc in varful stiuletelui de porumb sau in treimea superioara. De cele mai multe ori acestea se pot hrani si cu boabele aflate in mijlocul stiuletelui. Pagubele de recolta produse de omida fructificatiilor, sunt, in cele mai multe cazuri, nesemnificative. Doar in situatii cand atacul este foarte mare, in cel mai rau caz, pagubele ar putea fi scazute, sub 5-10 % din recolta Pericolul este altul, pe leziunile produse de larve, se pot instala ciupercile, inclusiv cele din genul Aspergillus, iar daca se depaseste limita maxima admisa (LMA) a aflatoxinelor, recolta nu mai poate fi valorificata, caz in care putem vorbi de o paguba de 100 %. De ce sunt asa de periculoase aflatoxinele? In urma cercetarilor efectuate s-a descoperit ca acestea pot afecta ficatul si pot cauza cancer hepatic. Exista trei tipuri de aflatoxine: aflatoxina tip B, care include aflatoxina B1, este cea mai toxica si cancerigena aflatoxina ! Mai exista aflatoxina de tip G, care cuprinde aflatoxinele G1 si G2. De asemenea in urina si laptele produs de catre animalele care au fost hranite cu furaje contaminate cu aflatoxinele de tip B sau G, exista aflatoxinele de tip M, care includ aflatoxinele M1 si M2.
Asa cum scriam mai sus, cea mai periculoasa este aflatoxina B1, determinand atat toxicitate acuta dar are si cea mai mare contributie in aparitia cancerului hepatic. Aflatoxinele pot cauza cancer, deoarece pot deteriora ADN-ul din celulele ficatului. Studii mai avansate au determinat ca aflatoxinele pot deteriora genele supresoare tumorale TP53, care in mod normal, limiteza dezvoltarea necontrolata a celulelor in lupta impotriva cancerului. Animalele care se hranesc cu furaje contaminate cu aflatoxine de tip B sau G, excreta aflatoxina M, considerata mai putin toxica. Cu toate acestea trebuie sa tinem aflatoxinele cat mai departe de recolta de porumb. Sau macar sub limita maxima admisa. In caz contrar marfa nu se mai accepta la vanzare. Imaginati-va o productie de 10-12 sau chiar 14 tone de porumb la hectar. Aveti o oferta avantajoasa financiar. Daca, in urma analizelor, se gasesc aflatoxine, peste liminta maxima admisa (LMA), recolta nu doar ca nu se poate valorifica, dar trebuie si distrusa iar paguba pentru fermier este maxima, pe termen mediu si lung, chiar faliment.
Ce s-a intamplat cu omida fructificatiilor? In urma cu cativa ani, compania FMC a demarat o monitorizare, cu ajutorul capcanelor feromonale, a speciilor care ataca porumbul in a doua parte a vegetatiei, sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) si omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera). Atat INCDA Fundulea, cat si alte statiuni de cercetare din tara, dar si asociatii ale fermierilor (FAPPR), au fost parteneri in cadrul acestei monitorizari multianuale. Capcanele erau amplasate in ferme, pe parcursul lunii mai si erau retrase, treptat, in septembrie. Practic principalele luni acoperite in cadrul acestei monitorizari, au fost cele de vara. Scopul monitorizarii a fost de a avertiza fermierii asupra momentelor optime de a efectua tratamentul cu un insecticid pentru combaterea celor doi daunatori din lanul de porumb. Ce am observat pe durata acestei monitorizari a fost faptul ca in multe zone din sud, sud-est sau vestul tarii, in lunile de vara, in special iulie-august, numarul de capturi din capcane era unul foarte ridicat, de cateva sute de fluturi, pe parcursul unei saptamani. Acesta a fost primul semn al cresterii foarte mari a populatiei omizii fructificatiilor, comparativ cu deceniul trecut.
Pe langa colaborarea cu compania FMC, am avut cercetarea proprie, referitor la monitorizarea speciei H. armigera, in cadrul proiectelor sectoriale ADER 2.2.1 (coordonat de ICDPP, la care am fost partener) si ADER 2.1.5 (la care sunt coordonator, in prezent). Monitorizarea am inceput-o in anul 2020. Ce am descoperit m-a surprins! Daca in 2020, s-a inregistrat un numar total de 246 de capturi iar in anul 2021 un numar total de 406 capturi, in 2022 in capcane au fost……..5064 capturi !!! Peste 4100 de capturi s-au inregistrat si in anul 2024, in timp ce in anul 2023, in capcanele feromonale, s-au prins peste 1000 de fluturi. Practic, in 2022, in capcanele feromonale, au fost de 12 ori mai multe capturi decat in 2021! Si este vorba de acelasi feromon, de acelasi numar de capcane in fiecare an (3 capcane), de acelasi camp cu porumb, unde am facut monitorizarea. Initial am crezut ca nu a fost bun feromonul in anii 2020 sau 2021, dar datele din alte zone ale tarii, unde s-a monitorizat curba de zbor a acestui daunator le-a confirmat pe cele de la INCDA Fundulea. De exemplu, la SCDA Secuieni, care sunt parteneri in proiectul sectorial ADER 2.1.5 (finantat de MADR), monitorizarea efectuata cu capcana luminoasa confirma acelasi lucru. Daca, in urma cu 10 ani, populatia omizii fructificatiilor in centrul Moldovei era sporadica, in prezent a crescut foarte mult. La Secuieni danatorii sunt monitorizati cu ajutorul unei capcane luminoase, inca din anul 1994. Practic datele furnizate de aceasta capcana, sunt mai valoroase decat greutatea in aur a capcanei (parerea mea). In raportul de faza al proiectului ADER 2.1.5, intocmit de dr. ing. Paula Lucelia Pintilie si drd. ing. Roxana Georgiana Amarghioalei, datele de la capcana luminoasa, privind dinamica speciei H. armigera, sunt prezentate pe cate 5 ani. Astfel, in perioada 1999-2023, in capcana luminoasa, s-au prins doar 2 fluturi apartinand speciei H. armigera. Practic daunatorul era ca si inexistent in centrul Moldovei. In perioada 2004-2008 s-au prins doar 38 capturi. In perioada 2009-2013 s-au prins doar 4 capturi. Pe urmatorul ciclu (2014-2018) putem vedea o crestere de peste 100 de ori a populatiei acestei specii, fata de ciclurile precedente de monitorizare (544 capturi). Ei bine in perioada 2019-2023, in capcana luminoasa de la SCDA Secuieni, s-au prins 4520 capturi! Va dati seama ce inseamna asta? Intr-o regiune, unde era doar o prezenta sporadica, sa ajunga o populatie asa de ridicata in ultimii ani? Va dati seama ce presiune de infestare este? Si cercetarile efectuate in zona de vest a tarii, de dr. ing. Otilia Cotuna, sef lucrari la Facultatea de Agricultura – USV „Regele Mihai I” Timisoara, au ajuns la aceeasi concluzie. Populatia speciei H. armigera a crescut foarte mult: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/5589-aflatoxinele-sau-cocktailul-de-micotoxine-din-boabele-de-porumb.html
Dar sa vedem care este curba de zbor a acestei specii daunatoare porumbului, pe parcursul unui sezon de vegetatie? Voi exemplifica cu datele monitorizarii de la INCDA Fundulea, efectuata in cadrul proiectelor sectoriale ADER 2.2.1 si ADER 2.1.5. In anul 2020 s-au inregistrat doua curbe maxime de zbor, in prima decada a lunii iulie (36 capturi/capcana) si ultima decada a lunii august (17 capturi/capcana). In anul 2021 curba de zbor a speciei H. armigera, in campul cu porumb de la INCDA Fundulea, a fost oarecum asemanatoare cu cea de anul precedent. In anul 2022 s-a constatat o crestere foarte mare a numarului adultilor speciei H. armigera in campul cu porumb de la INCDA Fundulea (vestul judetului Calarasi). Curbele maxime de zbor s-au inregistrat in cea de-a doua decada a lunii iulie (483 capturi/capcana) si cea de-a doua decada a lunii septembrie (589 capturi/capcana). De asemenea in prima decada a lunii august s-au inregistrat un numar insemnat de capturi (288 fluturi/capcana). In anul 2023 s-a inregistrat o activitate mai redusa a omizii fructificatiilor, comparativ cu anul precedent, dar mai ridicata ca in anii 2020 si 2021. Curbele maxime de zbor s-au inregistrat in prima si ultima decada a lunii august (76 respectiv 68 capturi/capcana). Este de remarcat faptul ca, spre deosebire de anii precedenti, s-a inregistrat un numar ridicat de capturi in capcanele feromonale, in primele doua decade ale lunii iunie.
Ce s-a intamplat in 2024? S-a inregistrat un numar foarte ridicat de capturi intre a doua decada a lunii august si ultima decada a acestei luni. Intre 26 si 30 august s-a inregistrat cel mai mare numar de capturi in capcanele feromonale, de 310 fluturi/capcana. In primele doua decade ale lunii septembrie s-a inregistrat un numar foarte ridicat de capturi de 296 respectiv 362 adulti/capcana!
Ce inseamna toate aceste date? Daca avem asa de multi fluturi prinsi in capcanele feromonale, automat „colcaie” ciupercile in porumb, „la pachet” cu micotoxinele? Nu neaparat. Trebuie sa se indeplineasca cateva conditii pentru ca numarul mare de fluturi din capcane sa se concretizeze printr-un numar de larve si apoi aparitia mucegaiurilor care vin „la pachet” cu micotoxinele. Dar aceste date ridica un mare semnal de alarma. Avem o presiune foarte mare de infestare. Populatia acestei specii, a crescut cu mai mult de 10 ori comparativ cu deceniul trecut. Si nu doar in sud-estul tarii, ci si in centrul Moldovei sau Banat. Acest fapt s-a constatat si in urma monitorizarilor efectuate de catre compania FMC.
Cum a ajuns dintr-un daunator minor al porumbului, in urma cu 10-15 ani, intr-unul dintre cei mai periculosi daunatori ai acestei culturi in prezent?
O posibila explicatie pentru cresterea populatiei speciei H. armigera consta in evolutia conditiilor climatice. Temperaturile inregistrate in ultimul deceniu au depasit mediile multianuale in majoritatea lunilor, mai ales pe perioada iernii, a verii sau a toamnei. De exemplu, conditile meteorologice normale pentru zona de sud-est a tarii, unde este amplasata INCDA Fundulea, se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 10,5-11,0 ºC si precipitatii medii anuale de 571 mm. Analizand datele meteorologice inregistrate la statia meteo, INCDA Fundulea, in perioada 1960-2024, s-a constatat ca temperatura medie anuala a depasit 13,0 ºC in anii 2019, 2020 si 2022, iar in anii 2023 si 2024 temperatura medie anuala a depasit 14 ºC. Anii 2023 si 2024 au fost cei mai calzi de cand au inceput masuratorile meteorologice la INCDA Fundulea! Situatia este similara in toata tara!
Acum, o femela poate depune intre 300 si 3000 de oua, pe frunze, tulpini sau inflorescente. Daca conditiile meteo sunt foarte favorabile, aceasta va depune cateva mii de oua. Dar nu toate ouale vor ecloza. Exista niste „frane” naturale, cum ar fi speciile de paraziti oofagi. Una dintre cele mai cunoscute este mica viespe Trichogramma evanescens. De asemenea exista alta „frana” naturala si anume virusul poliedrozei nucleare. In entomologia lui Perju (1999) s-a mentionat faptul ca mortalitatea larvelor datorita acestui virus poate ajunge la 97,6 %. Este insa o problema. Caldura excesiva perturba speciile de insecte parazite. Cercetari efectuate pe plan mondial au scos in evidenta ca incalzirea vremii perturba relatiile dintre paraziti si specia tinta. Prin urmare, cu cat este mai cald, cu atat speciile de insecte parazite (inclusiv Trichogramma evanescens) paraziteaza mai putine oua de H. armigera. Asta inseamna mai multe larve ale speciei daunatoare porumbului, care eclozeaza si, automat, presiune mare de infestare. Imaginati-va ca avem o masina la care s-au stricat franele. Cam asa se intampla in cazul relatiei dintre daunator si dusmanii lui naturali ! Daca „franele” Naturii nu functioneaza „la parametri”, automat populatia speciei daunatoare, H. armigera in cazul nostru, va creste.
Dar mai este o mare problema. Zborul maxim se inregistreaza in luna august si prima parte a lui septembrie. De fapt, este foarte posibil, sa se suprapuna generatiile a II-a si a III-a. Cine mai trateaza porumbul la inceput de septembrie sau la sfarsit de august? Asta in conditiile in care si asa, multi fermieri au probleme financiare ca urmare a secetei din anii trecuti sau a preturilor mici de valorificare, la care se adauga pretul din ce in ce mai ridicat al inputurilor (ingrasaminte, pesticide, seminte, carburanti, etc). Mai este o explicatie pentru faptul ca la sfarsitul verii si inceputul toamnei avem populatii asa de mari ale omizii fructificatiilor. In literatura de specialitate s-a mentionat faptul ca multi fluturi din a treia generatie (luna august) migreaza inspre sud, catre zonele mediteraneene. Posibil ca din cauza temperarturilor ridicate sa nu mai migreze. Sau alta explicatie, sa avem migratie dinspre zone mai nordice inspre tara noastra. Posibil si asta sa fie o cauza pentru care avem asa de multe capturi in capcane in perioada august-septembrie. Ca un mare ghinion, sfarsitul verii este foarte calduros, de cele mai multe ori si luna septembrie. Si foarte putine precipitatii. Adica conditii foarte bune pentru daunator dar si pentru ciupercile din genul Aspergillus care produc aflatoxine. De obicei probleme mari cu aflatoxinele erau in tarile din Africa. Se pare ca in anumite perioade ale anului vremea de la noi a inceput sa semene cu cea din Africa. Deci vremea foarte favorabila pentru daunator si populatii foarte mari ale acestuia, care s-a suprapus si cu criza economica prin care trec majoritatea fermierilor, este „furtuna perfecta” care poate sa puna la pamant multi cultivatori de porumb.
In cadrul proiectului ADER 2.1.5, am urmarit comportamentul a noua hibrizi de porumb, atat semitimpurii cat si semitardivi, la atacul omizii fructificatiilor. In luna septembrie, frecventa atacului era 100 %. Adica toti stiuletii erau atacati. De asemenea toti stiuletii, aveau cel putin o larva, unii doua larve. Aici, avem un mic noroc. Specia H. armigera, are un canibalism destul de accentuat. Larvele mai mari le mananca pe cele mai mici. Este motivul pentru care, in general, se gaseste doar o larva pe stiulete. Dar se pare ca nici aceasta „regula” nu mai este respectata. In Banat, Otilia Cotuna a gasit frecvent intre 0 si 3 larve/stiulete: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/5589-aflatoxinele-sau-cocktailul-de-micotoxine-din-boabele-de-porumb.html
Imaginati-va ce s-ar fi intamplat sa nu fie asa de mare fenomenul de canibalism si sa avem 10 larve pe stiulete? Am fi avut si pagube cantitative de productie la porumb, nu doar cele calitative.
Problema este ca atacul speciei H. armigera se observa destul de greu. La exterior se pot vedea niste gauri in panusi, eventual cu ceva rumegus si excremente produse de larvele aflate la interior. Atacul si larvele se observa daca se dau panusile la o parte. Dar cand vorbim de sole mare, de zeci de hectare, cine are rabdare sa ia toata sola la pas? In cazul speciei Tanymecus dilaticollis, lucrurile sunt clare. Atacul are loc la inceputul vegetatiei, cand plantele de porumb sunt in primele faze de vegetatie, cultura poate fi distrusa, dar fermierul seamana din nou (cu costuri suplimentare) si poate sa valorifice productia. In cazul omizii fructificatiilor, daca cel mai mare atac are loc la sfarsitul verii, din productia de 10 tone/ha (sau mai mare) nu poti valorifica nimic, daca sunt gasite aflatoxine peste limita maxima admisa (LMA).
Tot in cadrul proiectului ADER 2.1.5, am trimis la Laboratorul Sanitar-Veterinar si pentru Siguranta Aimentelor (LSVSA), probe din productia celor noua hibrizi de porumb, pentru analize privind nivelul maxim de aflatoxine totale (suma B1+B2+G1+G2). Conform regulamentului UE 2023/915, cu modificarile si completarile ulterioare, limita maxima admisa (LMA) pentru aflatoxina de tip B1 este de 5 µ/kg iar pentru aflatoxinele totale (B1+B2+G1+G2) este de 10 µ/kg. S-a constatat depasiri ale limitei maxime admise la aflatoxina B1 la toate variantele experimentale. In unele cazuri s-a depasit si de cateva sute de ori limita maxima admisa ! Dintre toate tipurile de aflatoxine, B1 este cea mai periculoasa pentru om si animale, fiind potential cancerigena. Referitor la cantitatea totala de aflatoxine (B1+B2+G1+G2) s-a depasit limita maxima admisa la toate variantele experimentale, in unele cazuri si cu mai mult de 100 de ori ! Si in urma cercetarilor intreprinse de Otilia Cotuna, in vestul tarii, in anul 2022, s-au gasit depasiri ale limitei maxime admise la aflatoxine: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/5589-aflatoxinele-sau-cocktailul-de-micotoxine-din-boabele-de-porumb.html
In concluzie afirm ca Helicoverpa armigera este o bomba cu ceas pentru agricultura noastra. Pentru acesta specie „s-au aliniat astrele”, ceea ce a dus la cresterea populatiei, in unele zone si cu 10 ori, fata de deceniul trecut. Presiune mare de infestare inseamna un risc foarte mare pentru depasirea limitei maxime admise a micotoxinelor, inclusiv aflatoxine. Multe dintre acestea sunt posibil cancerigene, iar productia de porumb nu poate fi valorificata, cu consecinte negative pentru balanta comerciala cu produse agroalimentare, pe termen mediu si lung!
Trebuie sa mentionez ca, in ultimii ani, mai avem aceste rezultate din pasiunea unor cercetatori, din domeniul protectiei plantelor, de a ramane pe baricade. Sau mai bine spus datorita nebuniei lor. Dar nu asa se rezolva problema de fond si anume lipsa oamenilor din sistem. Pentru buna functionare al acestui important domeniu de activitate ar trebui sa fie cateva sute de oameni, asa cum erau in urma cu trei decenii. De ce s-a ajuns aici? Din cauza subfinantarii. Principalul vinovat este Statul Roman, prin reprezentantii sai (cu unele exceptii) care, neavand habar ce inseamna cercetarea agricola au taiat din fonduri. In ani de criza, cum este acesta, de la cercetare nu ar trebui taiate fonduri. Din contra ar trebui suplimentate.
Facuta corect si cu oameni buni pe meserie, cercetarea aduce plus valoare, asa cum se intampla in Europa de Vest. Din pacate, pentru neglijarea cercetarii agricole de la noi in tara, timp de decenii, a venit Nota de Plata! Iar una dintre „facturi” se numeste Helicoverpa armigera! Cine va plati? Noi toti!
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Titlu poze:
Figura 1-Adult de Helicoverpa armigera pe sol (1 august, 2023);
Figura 2-Larva de Helicoverpa armigera la completa dezvoltare (29 septembrie, 2022);
Figura 3-Helicoverpa armigera-numar ridicat de capturi in capcanele feromonale la INCDA Fundulea (30 iulie, 2024);
Figura 4-Helicoverpa armigera-numar ridicat de capturi in capcanele feromonale la INCDA Fundulea (4 septembrie, 2024);
Figurile 5 si 6-Mucegaiuri instalate pe leziunile produse de atacul larvelor H. armigera (26 septembrie, 2024);
Grafic 1-Helicoverpa armigera-numarul total de capturi din capcanele feromonale pe parcursul unui an, la INCDA Fundulea;
Grafic 2-Dinamica zborului speciei H. armigera Hbn. in zona Moldovei in perioada 1994-2023 ;
Grafic 3-Curba de zbor a speciei H. armigera, la INCDA Fundulea, intre anii 2020 si 2023;
Grafic 4-Curba de zbor a speciei H. armigera, la INCDA Fundulea, in anul 2024;
Grafic 5-Temperatura medie anuala inregistrata la INCDA Fundulea intre 1960 si 2024;
Grafic 6-Precipitatiile anuale inregistrate la INCDA Fundulea intre 1960 si 2024.
