Seceta influenteaza negativ rata de supravietuire a plantelor, reduce cresterea acestora, impiedica diviziunea si alungirea celulelor, reduce talia plantelor, cu consecinte directe de reducere a nivelului recoltelor sau chiar de compromitere totala a acestora in situatii extreme.
Dupa cum se stie, stresul hidric este unul dintre cei mai distructivi factori de stres abiotic, fenomen care afecteaza culturile agricole de pe intreg mapamondul.
Pentru contracararea acestor fenomene, substantele nutritive pot fi absorbite de planta prin frunze pe toata perioada duratei de stres, fertilizarea foliara fiind una dintre verigile cele mai adecvate in astfel de conditii.
Utilitatea cea mai mare a fertilizarii foliare o reprezinta acoperirea necesarului de substante nutritive in situatii de stres abiotic cum ar fi seceta, baltirile de apa, salinitatea, preluarea substantelor nutritive prin radacini fiind deficitara in astfel de situatii.
In perioadele de crestere intensa a plantelor fertilizarea foliara este deasemenea o masura eficienta pentru atenuarea discrepantelor pe termen scurt, dintre necesarul de elemente nutritive pentru plante si nivelul redus al absorbtiei acestora prin radacini, din sol.
De asemenea, in cazul in care culturile au suferit daune cu consecinta diminuarii suprafetei foliare datorita atacului unor boli sau daunatori, se recomanda ca odata cu tratamentele fitosanitare sa se aplice si fertilizantii foliari si biostimulatori pentru a ajuta plantele de cultura sa recupereze daunele suferite, intr-un timp scurt.
Suprafata cat mai mare a foliajului sanatos, capabil sa absoarba radiatia solara cat mai eficient, este determinanta si influenteaza direct nivelul recoltei la leguminoase.
AZOTUL este un element esential in sustinerea tuturor formelor de viata de pe Pamant, acest element intrand in compozitia aminoacizilor si a proteinelor.
In agricultura sustenabila fixarea azotului atmosferic are o importanta deosebita, acest proces realizandu-se prin simbioza dintre culturile de plante leguminoase si bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium din sol.
Exista o serie de factori de stres abiotic limitativi in cresterea si dezvoltarea plantelor precum si in activitatea si proliferarea bacteriilor fixatoare de azot. Printre acestia se numara salinitatea, seceta, luminozitatea excesiva, temperaturile extreme, precum si conditiile de sol (solurile acide cu continut ridicat de materie organica si concentratii ridicate de metale grele). Procesele biologice de fixare a azotului prin simbioza dintre bacteriile fixatoare de zot si plantele de leguminoase,imbunatatesc productivitatea agricola cu minimizarea pierderilor de azot si imbunatatirea caracteristicilor solurilor cultivate cu leguminoase. Aceste procese genereaza cantitati importante de azot, fosfor, potasiu, precum si de alte substante benefice cum sunt hormonii, enzimele si vitaminele cu efecte directe in reducerea costurilor cu fertilizarea si in refacerea activitatii microbiologice din sol prin sustinerea populatiilor de microorganisme benefice.
FOSFORUL este al doilea macronutrient ca importanta, fiind esential pentru asigurarea sanatatii plantelor. Fosforul este utilizat de plante in numeroase procese precum transportul nutrientilor si formarea membranelor celulare ale fosfolipidelor. Fosfolipidele au rolul de semnalizare si declansare a sistemului de autoaparare al plantelor in situatii de stres biotic sau abiotic. Astfel, acestea sunt direct responsabile de rezistenta plantelor fata de patogeni si fata de conditiile nefavorabile de mediu. La nivel celular, fosforul este un element indispensabil pentru functionarea celulelor plantelor, fiind implicat in fotofosforilare, adica in crearea si stocarea de energie ca rezultat al unor reactii chimice in care fosforul joaca un rol determinant.
Fosforul este o componenta moleculara cheie in transmiterea informatiei genetice,astfel ca, in situatia in care fosforul este deficitar, procesele genetice precum diviziunea celulara si cresterea plantelor, vor fi afectate semnificativ.
Fosforul imbunatateste dezvoltarea sistemului radicular, stimuland inradacinarea puternica, creste rezistenta plantelor la inghet si seceta sporind absorbtia apei si a nutrientilor din sol, crescand rezistenta la stresul abiotic.
Aplicat pe semintele plantelor sau langa acestea,localizat odata cu semanatul, fosforul grabeste incoltirea semintelor avand un rol decisiv in formarea calitatii productiei.
Mai ales cand este aplicat foliar, fosforul accelereaza inflorirea si maturarea mai rapida a culturilor, eliminand influenta negativa a excesului de azot manifestat prin calitatea slaba a productiei si rezistenta mai mica a plantelor fata de factorii de stres abiotic.
Fotosinteza, functia principala a celulelor plantelor prin care se produce energie prin transformarea luminii soarelui, a nutrientilor si a apei este influentata decisiv de fosfor, acesta fiind elementul constitutiv al adenozintrifosfatului (ATP), complex organic ce asigura energia necesara functionarii celulelor plantelor.
Carenta de fosfor poate aparea pe soluri acide, calcaroase, pe soluri cu continut redus de humus sau cu continut ridicat de elemente metalice cum ar fi fierul si aluminiul, in conditii de umiditate ridicata, la temperaturi scazute si pe soluri alcaline cu continut ridicat de calciu si magneziu.
Fotosinteza este mult diminuata in situatii de deficienta de fosfor in perioadele reci si umede, precum si atunci cand plantele au un sistem radicular slab dezvoltat, in conditii de stres abiotic (seceta, baltiri, salinitate).
Primele simptome ale deficientei de fosfor se pot observa foarte usor, deoarece plantele apar afectate integral, au masa foliara redusa, acestea STAGNAND in crestere si dezvoltare precum si in fructificare, avand o maturizare intarziata.
POTASIUL este al treilea element nutritiv principal pentru toate culturile agricole. Asigura vitalitatea si rezistenta plantelor fata de stresul biotic si fata de conditiile climatice nefavorabile. Potasiul creste rezistenta plantelor la inghet si la seceta, influentand turgescenta celulelor si presiunea osmotica, mareste rezistenta la boli, reduce procesul de transpiratie si influenteaza pozitiv continutul de proteine si de ulei. Simptomele insuficientei de potasiu se manifesta incepand cu frunzele mai batrane si doar in cazuri de carenta acuta se manifesta si pe frunzele tinere.
La leguminoasele pentru boabe, precum si la rapita si floarea soarelui, potasiul ajuta la marirea nivelului productiei si la cresterea continutului de proteine si de ulei.
SULFUL este un element secundar important pentru formarea si calitatea proteinelor si creste eficienta utilizarii azotului de catre plante. De asemenea, participa la formarea grasimilor si la transportul aminoacizilor in plante cu rol esential in umplerea boabelor si in cresterea productiei si a continutului de ulei. Deficienta de sulf se manifesta prin ingalbenirea frunzelor tinere si are ca efect negativ formarea unui numar mic de nodozitati.
MAGNEZIUL este un element secundar, constituent al clorofilei ce joaca un rol decisiv in procesul de fotosinteza. Este implicat in formarea peretilor celulari si esential pentru sinteza, transportul si stocarea in recolta a zaharurilor, a proteinelor si a uleiurilor. Carenta de magneziu apare in fazele de crestere intensa si de formare a substantelor de rezerva.
La leguminoasele pentru boabe, in special la mazare, fasole si soia, aparitia unor deficiente fata de microelemente, printre care molibdenul, borul, manganul si cuprul pot afecta semnificativ nivelul si calitatea recoltelor.
BORUL joaca multiple roluri pozitive in plante, cum ar fi alungirea celulelor, cresterea stigmatului, stimularea infloririi, formarea si calitatea polenului, formarea boabelor, continutul in substante de rezerva (zahar, ulei, proteine), influentand direct productia si calitatea acesteia.
Deficienta de bor este favorizata de seceta si apare frecvent la culturile infiintate pe soluri nisipoase si cu pH ridicat sau pe solurile cu un continut ridicat de azot si de calciu, determinand uscarea mugurilor terminali, diminuarea drastica a procesului de crestere si dezvoltarea plantelor, a fecundarii florilor, rezultand pastai cu putine boabe si implicit productii mici si de calitate inferioara. Chiar si in perioade ploioase, dat fiind faptul ca borul nu este legat in sol, acesta poate fi spalat usor asemenea azotului si sulfului. Aplicat foliar,borul influenteaza pozitiv gradul de fecundare al florilor si poate determina obtinerea de productii ridicate si de calitate superioara.
MANGANUL influenteaza in mod direct dezvoltarea si cresterea plantelor, contribuind la productia de clorofila si fiind implicat direct in procesul fotosinteza. Manganul are rol de catalizator al multor procese din plante, printre care metabolismul si sinteza proteinelor. Manganul este implicat in procesul de fotosinteza, aceasta stimuland capacitatea de asimilare a elementelor nutritive si influentand pozitiv formarea recoltelor. Manganul favorizeaza inmultirea bacteriilor simbiotice responsabile de formarea nodozitatilor, determinand printre altele acumularea unei cantitati mai mari de azot prin activarea sistemului enzimatic si dezvoltarea unui aparat foliar sanatos cu cresterea cantitatii recoltelor si a calitatii acestora.
Prin efectul sau de reglare a metabolismului lipidelor, manganul participa la formarea unui procent ridicat de ulei. Simptomele deficientei de mangan la leguminoasele pentru boabe se manifesta prin foliaj cu frunze marmorate si cu pete brune necrotice.
In vederea cresterii productiei si a calitatii nutritive a recoltei la leguminoase, cele mai bune rezultate se obtin prin tratamente foliare cu produse foliare pe baza de mangan sau cu fertilizanti foliari amestecuri de microelemente ori prin tratamente foliare cu fertilizanti foliari in amestec de tip tank-mix.
MOLIBDENUL. Deficienta de molibden apare pe soluri nisipoase cu continut redus de materie organica si pH <5,5, manifestandu-se la o paleta larga de culturi, printre care, cele mai sensibile sunt mazarea, fasolea, soia, lucerna, floarea soarelui, graul, sorgul, precum si unele soiuri de vita de vie, in special soiurile de struguri rosii pentru vin.
In afara de ingalbenirea plantelor, aparitia de necroze sau deformarea unor organe ale plantelor, deficienta de molibden determina la leguminoasele pentru boabe o scadere a rezistentei plantelor la atacul patogenilor, in special al celor ce determina apartia fainarii, a antracnozei si a patarii unghiulare a frunzelor.
Astfel, conidiile ciupercii Colletotrichum lindemuthianum la contactul cu solutia de fertilizanti FoliMAX cu continut de molibden de pe foliajul leguminoaselor sunt puternic afectate, impiedicand penetrarea acestora in tesutul plantei gazda si in final, scade intensitatea atacului antracnozei, ca efect indirect.
De asemenea, molibdenul este microelementul cheie responsabil pentru formarea nodozitatilor la leguminoase si pentru fixarea azotului atmosferic.
Concentratia redusa de molibden in solutia solului, pe langa scaderea rezistentei plantelor fata de atacul unor patogeni, afecteaza producerea nitrat reductazei, enzima ce contine doi atomi de molibden, fiind responsabila cu conversia nitratilor in proteine. O reducere a activitatii enzimelor dependente de molibden (molibdoenzime) afecteaza cresterea plantelor, in special prin diminuarea metabolismului azotului precum si a sintezei acidului abscisic (ABA) si a acidului indole-3-butyric (IBA), hormonii de crestere ai plantelor ce promoveaza dezvoltarea radacinilor si sunt responsabili de toleranta plantelor la factorii de stres abiotic (seceta, inghet, salinitate).
CUPRUL este un micronutrient implicat in formarea clorofilei, in germinarea semintelor, in sporirea rezistentei la seceta si in aprovizionarea cu apa a plantelor, influentand echilibrul glucidic si proteic in planta. Controleaza respiratia plantelor si sinteza proteinelor. Cuprul este un constituient de baza al enzimelor ce catalizeaza reactiile de oxido-reducere din plante cum este plastocianina (enzima ce capteaza energia produsa prin fotosinteza), superoxid-dismutaza (necesara pentru detoxifierea radicalilor oxigenati) si diverse tipuri de oxidaze cum este fenol-oxidaza implicata in sinteza ligninei. Cuprul impiedica procesul de imbatranire fiziologica si favorizeaza prelungirea activitatii frunzelor plantelor. Creste rezistenta la inghet si seceta, sporeste productia si calitatea acesteia, ajuta in prevenirea bolilor, confera rezistenta marita la cadere si duce la obtinerea de recolte cu valoare nutritiva ridicata. Cuprul in plante creste rezistenta la stresul creat de unii patogeni, stimuleaza fotosinteza si optimizeaza transferul energetic in planta.
Deficienta de cupru apare mai ales pe terenurile nou cultivate, levigate, nisipoase, turboase, bogate in materie organica si se manifesta in plante prin ofilirea frunzelor tinere si incetinirea metabolismului plantelor. Este un microelement imobil in plante si de aceea simptomele deficientei de cupru se manifesta in special la frunzele tinere ce apar marmorate (la mazare), cu pete de culoare deschisa, la fasole deficienta de cupru determinand ruperea varfurilor lastarilor si innegrirea frunzelor ce se vor usca. In conditii de deficienta de cupru plantele de leguminoase formeaza pastai bine dezvoltate, dar seci sau cu un numar redus de boabe in pastai.
SILICIUL, desi nu este considerat un element esential pentru plante, exista multe beneficii pe care acest element le aduce culturilor agricole in general, atunci cand este aplicat foliar.
Rezultatele cercetarilor privind efectul siliciului aplicat foliar la leguminoase, au evidentiat faptul ca acest element duce la reducerea cu pana la 60% a suprafatei foliare afectate de antracnoza .
In teste experimentale, aplicarea foliara a siliciului la 25-30 zile de la semanat in doze de pana la 60 g/l, a dus la cresterea concentratiei de silicu in frunzele de fasole cu pana la 58%, astfel ca intensitatea atacului ciupercilor responsabile de producerea patarii unghiulare a frunzelor de fasole (Phaeoisariopsis griseola) a fost redus cu 30-40%, iar defolierea plantelor a scazut cu 20-30% comparativ cu martorul netratat. De asemenea, rezultatele unor teste experimentale au evidentiat faptul ca aplicarea foliara a siliciului la leguminoase a determinat resterea productiei de boabe cu pana la 30%-40%.
Solutii ISCUSITE de MAXIMIZARE A PRODUCTIEI la LEGUMINOASELE PENTRU BOABE – BIOSTIMULARE si NUTRITIE
REZISTENTA MARITA LA SECETA SI LA UNII PATOGENI
In situatii de stres biotic sau abiotic sau pentru maximizarea coeficientului de utilizare a apei si a nutrientilor, recomandam aplicarea unuia dintre produsele AlgaMAX® Fluid sau AlgaMAX® Complex NPK si FoliMAX® Silicium.
- AlgaMAX® Fluid sau AlgaMAX® Complex NPK, in doza de 1-2 litri/ha- EFECT DUBLU! Nutritie si biostimulare! Creste eficienta utilizarii nutrientilor si rezistenta la stresul abiotic (seceta, baltiri, salinitate, grindina).
- FoliMAX®Silicium, in doza de 0,5-0,75 litri/ha – EFECT DUBLU! Nutritie si protectie la stres! Rezistenta marita la stresul abiotic, creste eficienta utilizarii apei si a nutrientilor.
REZULTATE MAXIME se obtin la aplicarea inainte de declansarea stresului abiotic!
FoliMAX Silicium, produs cu rol dublu – FERTILIZANT SI PRODUS ANTISTRES, special conceput pentru fertilizarea foliara, pentu contracarea efectului nociv al ingheturilor tarzii si marirea rezistentei la seceta, protectie impotriva unor fitopatogeni!
Aplicarea ingrasamantului foliar FoliMAX Silicium ajuta plantele de cultura prin cresterea tolerantei acestora la seceta, precum si prin rezistenta marinta a plantelor la infectiile produse de unii patogeni. Mecanismele de aparare ale plantelor vor fi imbunatatite prin aplicarea foliara a produsului FoliMAX Silicium, deoarece aceasta determina formarea unei bariere fizice sub cuticula frunzelor dupa polimerizarea acidului monosilicic, crescand concentratia de fenoli solubili totali si de fitoalexine in plante, precum si sporirea activitatii enzimelor implicate in sistemul de autoaparare al plantelor.
Sistemul de autoaparare al plantelor poate fi influentat pozitiv prin aplicarea de tratamente foliare cu FoliMAX Silicium ce contine siliciu si potasiu in cantitati importante.
FURNIZAREA IN OPTIM A FOSFORULUI SI REALIZAREA UNEI FOTOSINTEZE SUPERIOARE CU OBTINEREA UNEI CANTITATI OPTIME DE BIOMASA.
- FoliMAX Maizy-IQ in doza de 3-5 l/ha , EFECT DUBLU! Inradacinare puternica si cresterea efectului unor erbicide
- FoliMAX Trity-IQ in doza de 3-5 l/ha, EFECT DUBLU! Inradacinare puternica si cresterea efectului unor erbicide
Aplicate tank-mix impreuna cu fertilizantii foliari cu magneziu:
- FoliMAX MAG 500 SC in doza de 2-3 litri/ha
- FoliMAX MagneziuS in doza de 3-4 litri/ha
FURNIZAREA IN OPTIM A ZOTULUI IN FORMULE SIGURE, ADAPTATE PENTRU CULTURILE DE LEGUMINOASE PENTRU BOABE
- FoliMAX N-Progress in doza de 5 litri/ha -solutia progresiva, optima si sigura pentru furnizarea azotului in perioade critice de nutritie, fara arsuri, fara formare de cristale pe frunze
- FoliMAX Gold in doza de 2-4 litri/ha in minim 2 tratamente
- FoliMAX First N in doza de 3-5 litri/ha in minim 2 tratamente
FURNIZAREA IN OPTIM A POTASIULUI SI CRESTEREA REZISTENTEI LA SECETA si a CALITATII RECOLTEI
- FoliMAX OLEO in doza de 3-5 kg /ha
- FoliMAX Potassy-IQ in doza de: 3-5 litri/ha
FURNIZAREA IN OPTIM A MICROELEMENTELOR ESENTIALE INFLORIREA UNIFORMA, CRESTEREA NUMARULUI DE PASTAI SI DE BOABE
Cele mei importante microelemente pentru soia sunt Borul, Molibdenul, Manganul si Cuprul acestea putand fi furnizate prin aplicarea foliara tank-mix impreuna cu produsele pe baza de azot sau de potasiu de mai sus, astfel:
- FoliMAX BMol in doza de 1-1,25 litri/ha
- FoliMAX BorON Plus in doza de 1,5 kg/ha
- FoliMAX Kalibor in doza de 2-3 kg/ha
- FoliMAX Bor 21 FS in doza de 2-3 kg/ha
- FoliMAX Molibden in doza de 0,4-0,9 litri/ha
- FoliMAX Mn 500 SC in doza de 0,8-1,2 litri/ha
MAXIMIZAREA PRODUCTIEI DE BOABE CU UN PROCENT RIDICAT DE PROTEINE SI DE ULEI
- FoliMAX Proteus SC in doza de 0,8-1,2 litri/ha,
- FoliMAX Sulf-IQ in doza de 3-5 litri/ha – EFECT DUBLU! Cresterea continutului de ulei si proteine cu efect secundar de suprimare a unor fitopatogeni.
- FoliMAX Coppery-IQ in doza de 0,3 litri/ha – EFECT DUBLU! Rezistenta marita la cadere si efect secundar de suprimare a unor fitopatogeni.
Deficientele fata de mezo si microelemente pot fi evitate prin aplicarea de 2-3 tratamente preventive incepand cu stadiul de 6-8 frunze trifoliate sau acestea pot fi corectate prin tratamente curative care se vor aplica la constatarea sau la determinarea deficientei fata de respectivele elemenente. Ca si regula, la tratamentele preventive, se vor aplica dozele minime recomandate sau doza maxima va fi redusa la jumatate.
In situatiile in care la momentul tratamentului plantele de cultura sunt in stadii prea tinere si au o suprafata foliara redusa ori daca s-a efectuat fertilizarea corecta la sol cu ingrasaminte solide si nu exista conditii de stres sau deficiente de nutritie recunoscute sau determinate prin analize, aceasta tehnica de reducere a dozei este, de asemenea, una corecta.
Aceaste recomandari au ca principale obiective maximizarea recoltelor cu obtinerea de indici de calitate superiori, utilizarea cat mai eficienta a fortei de munca si optimizarea costurilor de productie, obtinerea unui coeficient de utilizare a apei si a nutrientilor de catre plante cat mai ridicat, cu un impact minim asupra mediului ambiant.
Cristian Urzica
Director General Fertinova SRL