Aceasta boala criptogamica, cunoscuta sub denumirea de patarea rosie a vitei de vie, este de origine europeana si poate fi intalnita in majoritatea podgoriilor din Franta, Elvetia, Germania. In Romania,boala este raspandita in mod deosebit in podgoriile din Moldova si Ardeal, in plantatiile de portaltoi si de hibrizi direct producatori.
Simptomele apar predominant pe frunze, mai ales pe cele tinere, incepand cu primavara sau inceputul verii. Se poate observa aparitia unor pete mari, de culoare galbena, sau chiar galben-purpurie la soiurile de struguri rosii. Aceste pete sunt de obicei localizate pe marginea limbului foliar. Pe masura ce boala progreseaza, tesuturile din centrul petelor se brunifica, dand frunzei un aspect de arsura (Fig.1). In cazuri severe, se poate produce defolierea prematura a plantelor, incepand cu frunzele de la baza butucului, ceea ce afecteaza fotosinteza si coacerea strugurilor. Poate afecta si lastarii tineri (pete negre alungite) si inflorescentele/fructele (putrezesc si se usuca). Consecinta directa este ca ciorchinii vor dezvolta boabe mici, care nu se vor mai coace corespunzator. Este important de stiut ca ciuperca responsabila de aceasta boala are un sigur ciclu de infectie intr-un an (monociclica), iar sursa de infectie o constituie frunzele afectate ramase pe sol.
Ca si conditii favorabile, ciuperca se dezvolta la temperaturi moderate (10-20°C) si umiditate ridicata, mai ales in primavara, in lunile aprilie si mai in regiunile temperate. De asemenea, poate fi mai raspandita in zonele uscate si calde pe soluri sarace in humus. Atacul de primavara pe inflorescente determina uscarea si apo caderea acestora, pierderea de recolta fiind in functie de intensitatea atacului. In cazul unei contaminari intarziate, in perioada de vara, se produce la inceput o ofilire a strugurilor, care se finalizeaza cu caderea lor.
Ca si daune, infectiile, in special pe inflorescente si struguri, pot duce la pierderi semnificative de randament (de la 25% pana la 100% in cazuri grave). Defolierea afecteaza acumularea de zahar si maturarea generala a strugurilor, iar infectiile severe repetate pot slabi vita de vie in timp.
Masuri preventive: indepartarea si distrugerea frunzelor cazute infectate in toamna este cruciala pentru reducerea inoculului primar pentru primavara urmatoare. Totodata se recomanda cultivarea de soiuri rezistente, evitarea locurilor predispuse la umezeala prelungita a frunzelor (circulatia slaba a aerului, zonele joase). Realizarea taierilor la timp pentru o buna aerisire, precum si asigurarea unei alimentatii echilibrate pentru a mentine vigoarea vitei de vie.
Fungicidele sunt adesea aplicate preventiv, in special in zonele cu antecedente de boala sau atunci cand conditiile de mediu sunt favorabile infectiei (dupa ploi prelungite de primavara).
Fungicidele eficiente impotriva manei (produsele pe baza de cupru, strobilurinele, triazolii) pot oferi, de asemenea, protectie impotriva patarii rosii (SPIROX D- 0,5 L/ha, FOLPAN 80 WG-1,2-1,6 kg/ha, COPRANTOL DUO- 2,5 kg/ha).
Dr. ing. Lorena Gurau, ICDPP Bucuresti
