Plosnita cerealelor (Eurygaster spp.) in conditiile unui an secetos

Publicat de

Prima parte a anului 2020 a fost de cosmar pentru multi fermieri din sudul si sud-estul tarii. In urma secetei extreme, acestia au vazut cum lanurile de grau se usuca. O parte din fermieri se gandesc sa intoarca (unii deja au si intors) graul si sa cultive in loc porumb sau floarea soarelui. In sud-estul tarii, s-au inregistrat noua luni consecutive cu deficit de precipitatii (august 2019 – aprilie 2020). In primele zile ale lunii mai au fost asteptate ploi in majoritatea regiunilor tarii, inclusiv in cele care sunt foarte afectate de seceta. Aceste ploi s-ar putea sa fie salvarea graului pentru o parte din fermieri, dar chiar si asa, productiile nu vor fi la fel ca cele din anii trecuti. Multi fermieri se intreaba daca in aceste conditii mai merita sa faca un tratament pentru combaterea plosnitelor cerealelor, in cazul in care acest lucru se cere. In acest articol incerc sa raspund la aceasta intrebare.

Plosnita cerealelor (Eurygaster spp.) – ponta abia depusa

Este cunoscut faptul ca migrarea in masa a plosnitelor din locurile de iernare catre solele cu grau incepe cand temperatura medie din timpul zilei ajunge la 18-20°C. Ei bine, in zona de sud-est a tarii, aceste temperaturi s-au inregistrat inca din luna martie. Temperaturile ridicate au ca efect scurtarea perioadei in care incepe sa fie depusa ponta si, de asemenea, scurtarea perioadei de incubatie a pontelor si cea a dezvoltarii larvare. Astfel, pentru incubatie sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 varste larvare sunt necesare 30-49 zile. O femela depunde 50-60 de oua (pana la 125, dupa unii autori) in grupe de cate 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare pana in campurile cu grau dureaza, in medie, 25 de zile si poate atinge distante de pana la 100 km!

 

 

Plosnita cerealelor (Eurygaster spp.) – ponta aproape de eclozarea larvelor, capsula cefalica devine vizibila

Plosnitele sunt insecte iubitoare de caldura si seceta. Toate procesele din perioada primaverii, incepand de la migratia de la locurile de iernare, continuand cu hranirea, copulatia, depunerea pontei, aparitia si dezvoltarea larvelor, au loc in conditii optime de temperatura si luminozitete ridicata, fara curenti de aer (vanturi puternice) sau perioade cu ploi prelungite. Daca in perioada depunerii pontei si eclozarii larvelor intervin perioade ploioase, asa cum s-a intamplat in ultimii ani, in lunile mai-iunie, atunci populatia plosnitelor poate scadea. Din contra, daca avem o primavara si un inceput de vara secetoase, acest lucru reprezinta conditii ideale pentru dezvoltarea plosnitelor si trebuie sa fim in garda. Pe durata iernii, o parte din plosnitele hibernante pot sa piara din cauza lipsei de grasimi acumulate anul precedent. Daca iarna este mai usoara, cum a fost si acest sezon hivernal, exista posibilitatea ca un numar mai redus de indivizi sa piara pe durata sezonului rece, dar situatia este foarte variabila, de la un loc de iernare la altul. In principal, daca insectele reusesc sa se hraneasca corespunzator si sa acumuleze rezervele grase pot trece iarna fara probleme. Plosnitele noii generatii au nevoie de o perioada de hranire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetari efectuate de Popov, la INCDA Fundulea, au scos in evidenta faptul ca o conditie esentiala pentru supravietuirea plosnitelor in perioada de iarna consta in acumularea unei cantitati cat mai mare de substante de rezerva in corpul gras, proportia acestora fata de masa uscata este de 30,48-37,75% la femele si 28,85-36,86% la masculi.

Plosnita cerealelor (Eurygaster spp.) – adult

In continuare voi face referire la atacul produs de catre larvele si adultii noii generatii. Insectele ataca boabele din spic, pe care le inteapa si se hranesc cu continutul lor. In procesul de hranire plosnitele secreta in bob niste enzime care produc degradarea glutenului si pierderea elasticitatii acestuia. Boabele atacate sunt sistave. In caz ca nu sunt deformate se poate vedea urma intepaturii sub forma unui punct negru, inconjurat de o zona decolorata. Daca procentul de boabe intepate este sub 2%, calitatea recoltei nu este afectata semnifcativ. Daca mai mult de 15-20% din boabe sunt intepate, graul nu mai poate fi panificat, ceea ce inseamna pierderi mari pentru fermieri. In acest din urma caz exista posibilitatea ca fermierii sa nu isi poata valorifica productia pe care o vor obtine in acest an.

 

 

Sondaje efectuate in lanul de grau, cu rama metrica, pentru determinarea densitatii populatiilor plosnitelor cerealelor (Eurygaster spp.)

Pentru identificarea intepaturii este necesar un ochi avizat si foarte mult timp, pe care fermierii, in general nu il au in aceasta perioada. In schimb se pot identifica prezenta sau absenta insectelor dintr-un lan de grau pentru a se lua decizia efectuarii unui tratament in vegetatie cu unul din produsele avizate in CODEX pentru combaterea plosnitelor. Sondajele se fac cu rama metrica, pe diagonala parcelei, numarul punctelor de dererminare variaza in functie de marimea solei. Acestea trebuie efectuate cu atentie. La cea mai mica atingere insectele aflate pe plantele de grau pot cadea pe sol si exista riscul de a nu fi inregistrate. Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de daunare pentru plosnitele cerealelor este de 5 larve/m2 in cazul culturilor cu densitate optima, bine fertilizate cu azot si care se afla in faza de vegetatie corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mica, nefertilizate cu azot, ce se afla intr-o faza de vegetatie necorespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele, pragul economic de daunare este de 3 larve/m2. Pentru culturile destinate producerii de samanta, PED este de 1 larva/m2. Daca aceste valori ale pragului economic de daunare s-au atins atunci este necesara efectuarea unui tratament in vegetatie cu unul din insecticidele omologate pentru acest daunator. Nu e important numai sa se efectueze tratamentul, ci cum se face, cu ce se face si mai ales in ce moment se face. Executat corect si la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90, chiar 100% in randul adultilor noii generatii si al larvelor. Tratamentele efectuate necorespunzator, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze mai mari decat cele omologate, situatie care se mai intalneste din pacate la noi in tara, are ca principal efect „combaterea” entomofaunei utile, parazitii oofagi in acest caz, cu consecinte negative pe termen mediu si lung.

Important este, asadar, sa facem monitorizarea lanului de grau in luna iunie si sa luam masuri numai cand situatia impune acest lucru. De asemenea este foarte importat sa recoltam graul la timp, in caz contrar ne putem trezi cu plosnite in lan, venite de la vecinii care au recoltat la timp. Prin urmare nu trebuie sa neglijam plosnitele cerealelor nici in conditiile acestui an agricol, foarte dificil pentru cultivatorii de grau.

Dr. ing. Georgescu Emil

INCDA Fundulea

S-ar putea să te intereseze

Hot News