Culturile de semintoase (marul, parul, gutuiul) se regasesc pe suprafete considerabile (aproximativ 60.000 ha) in toate regiunile Romaniei, ocupand un loc important in pomicultura. Speciile reprezentative sunt marul, parul, gutuiul si mosmonul, iar arealul de cultivare este de 55.000 ha mar, 3231 ha par, 263 ha gutui si mosmon (pe o suprafata nesemnificativa)/INS/2017.
Zonele cu grad ridicat de favorabilitate pentru semintoase sunt judetele Arges, Suceava, Mures, Maramures, Dambovita, Iasi, Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Bacau, Salaj si Valcea.
Importanta culturii semintoaselor se datoreaza valorii alimentare si gustative, terapeutice si profilactice a fructelor, insusirilor lor tehnologice specifice, particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorii lor economice mari.
Aceasta grupa de pomi fructiferi este afectata de numerosi agenti de daunare.
De la inflorit si pana la recoltare, in livezile de semintoase se intalnesc numerosi daunatori, cei mai semnificativi fiind :
Paduchele lanos al marului – Eriosoma lanigerum
Ataca marul, parul si gutuiul, colonizand planta, iar pe frunze si lastari, tulpini si chiar radacini apare un puf filamentos specific. Acestia se hranesc intepand si sugand sucul celular. In urma atacului plantele formeaza mici umflaturi (tumori).
Combatere chimica: cele mai eficace sunt tratamentele cu unul din produsele Mospilan 20 SP (0,3-0,375 kg/ha), Faster Delta (0,24-0,45 l/ha), Mavrik 2 F (90,750 l/ha), Movento 100 SC (1,875 l/ha), etc, iar in perioada de repaus vegetativ cu produsele Mospilan 20 SG + N-Oil (0,450 kg/ha + 1%)
Dusmani naturali:
– Aphelinus mali, paraziteaza populatiile de Eriosoma lanigerum, depunand oua in corpul fiecarui individ, gradul de parazitare depasind uneori 80%.
Gargarita florilor de mar – Anthonomus pomorum
Cand 10-15% din mugurii florali se deschid, incepe ponta. Atacul cel mai insemnat este produs de larve, care consuma in totalitate organele interne ale florilor (ovar, stamine), acestea nu se mai deschid si se usuca. Bobocii florali raman multa vreme atarnati pe ramuri, fiind cunoscuti sub numele popular de “cuisoare”.
Metode de prevenire si combatere: lucrarile solului toamna in care se distruge o parte din adultii de sub frunzele cazute si tratamentele chimice cu unul din produsele Mospilan 20 SP (0,3-0,375 kg/ha), Decis Mega 50 EW (0,225 l/ha).
Dusmani naturali:
– Paraziti: Scambus pomorum, Scambus nucum (aceste viespi depun oua in corpul gazdei)
– Pradatori: Anthocoris nemorum – A fost folosit ca mijloc de combatere a daunatorilor din 1992
Viermele merelor – Cydia pomonella
Larvele ataca fructele de mar, par, prun, gutui, cais, nuc, etc. Cele din prima generatie ataca fructele cu un diametru de pana la 1,5 cm. Acestea patrund in fruct, consuma semintele si trec la alt fruct, o larva putand ataca pana la 6 fructe. Larvele din generatia a II-a apar in perioada 20 iulie – 15 august. Fructele mature atacate putrezesc usor.
Metode de combatere: tratamentele chimice cu unul din produsele Trebon 30 EC (0,45 l/ha), Decis Mega 50 EW (0,225 l/ha), Faster 10 CE (0,375 l/ha), Karate Zeon (0,225 l/ha), Avaunt 150 SC (0,333 l/ha), Coragen (0,150 l/ha).
Dusmani naturali:
– paraziti: Se folosesc viespi din genul Trichogramma, ce paraziteaza ouale.
Paianjenul rosu comun – Tetranychus urticae
Este un daunator polifag, deosebit de periculos. Ierneaza ca adult sub scoarta pomilor. Poate dezvolta pana la 10 generatii pe an, in conditii de camp si pana la 20 de generatii, in spatii protejate.
Ataca in special frunzele si florile pe care le inteapa, consumand sucul celular. Inmultirea daunatorului este favorizata de catre temperaturile ridicate si de seceta. Florile atacate avorteaza, scazand fructificarea, plantele stagneaza din crestere, daunatorul afectand diferentierea mugurilor de rod, maturarea lemnului, productia de fructe si calitatea acestora, fiind unul dintre principalii vectori de transmitere a virusurilor.
Masuri de prevenire: strangerea resturilor vegetale, aratura de toamna, distrugerea buruienilor.
Tratamentele chimice de combatere se fac cu produsele Nissorun 10 WP (0,3 kg/ha), Vertimec 1,8 EC (0,75-1,125 l/ha), Milbeknoc EC (0,75 l/ha), Envidor 240 SC (0,6 l/ha).
Dusmani naturali:
– pradatori – Phytoseiulus persimilis – Se hranesc in plantatiile pomicole cu alti acarieni mai ales dintre tetranichide.
Paduchele verde – Aphis pomi
Larvele sale ataca marul si, uneori, parul si gutuiul. Sunt colonizati mugurii foliari si florali, apoi lastarii tineri, organele atacate nu se mai dezvolta normal, frunzele se rasucesc si capata un aspect clorotic. Atacul timpuriu poate produce avortarea butonilor florali. Pomii atacati au crestere slaba, pe frunze secreta o substanta lipicioasa cunoscuta sub denumirea de “roua de miere”, diferentiaza slab mugurii de rod, fructele raman mici, fara aspect comercial. Pe masura cresterii numerice a coloniilor, organele atacate se acopera cu fumagina, ciuperca ce se instaleaza pe roua de miere, cu consecinte grave asupra pomului: impiedica fotosinteza, respiratia si transpiratia. Atacul este favorizat de lipsa precipitatiilor si de temperaturile ridicate. Afidele sunt principalul vector de transmitere al virusurilor la mar.
Masuri de combatere: in perioada de repaus vegetativ cu produsele Mospilan 20 SP (0,450 kg/ha + N-Oil 1%). In perioada de vegetatie se pot folosi produsele Mospilan 20 SG (0,02-0,03%), Faster Delta (0,25-0,45 l/ha), Decis 2,5 CE (0,450 l/ha), Kaiso Sorbie 5 EG (0,225 kg/ha). De asemenea, taierile de rodire efectuate corect pot contribui la micsorarea rezervei biologice prin indepartarea ramurilor subtiri pe care ierneaza daunatorul sub forma de rezistenta (ou).
Dusmani naturali:
– pradatori – Coccinella spp., unele specii din ordinul Neuroptera (in special Chrysopa carnea)
– paraziti – Lysiphlebus testaceipes, depune oua in corpul gazdei
Paduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus
Specie polifaga, ataca marul, parul, piersicul, ciresul etc. Se hraneste cu sucul celular al plantei si, in acelasi timp, injecteaza in planta saliva, care este toxica. Atacul are loc pe ramuri, frunze si fructe. Pe fructe apar pete circulare rosii-visinii. Pomii atacati si netratati au frunzisul mic ingalbenit, dau recolte mici si fara valoare comerciala.
Masuri de prevenire si de combatere: prin tratamente chimice cu produse precum Trebon 30 EC (0,450 l/ha), Mospilan 20 SG (0,375-0,450 l/ha), Faster Delta (0,25-0,45 l/ha), Decis 25 WG (0,045 kg/ha).
Dusmani naturali:
– paraziti – Prospaltella perniciosi, este un gen de viespi, mai multe specii ale acestuia sunt folosite in combaterea paduchelui din San Jose
Din cauza numeroaselor tratamente chimice care se fac in livezi in prezent, entomofagii au foarte mult de suferit. Chiar si atunci cand sunt utilizate insecticide mai prietenoase cu entomofagii, s-a constatat ca gradul de mortalitate al acestora este comparabil cu cel al paduchilor din San Jose.
Important de stiut in combaterea bio! Eficienta utilizarii entomofagilor in combaterea paduchelui din San Jose poate fi buna atunci cand populatiile daunatorului nu sunt mari. Daca ne confruntam cu infestari masive eficacitatea scade mult.
Omida paroasa a dudului – Hyphantria cunea
De asemenea, este un daunator polifag care produce daune insemnate pomilor fructiferi precum marul, parul, prunul, ciresul, visinul, gutuiul, etc. Are doua generatii pe an, prima in luna mai, iar in iulie-august generatia a doua. Produce pagube insemnate, larvele atacand frunzele unde tes un cuib in care stau si consuma limbul in intregime sau lasa numai nervurile.
Combaterea chimica a omizilor se face cu produsele: Faster Delta (0,25-0,45 l/ha), Fury 10 EC (0,01%), Karate Zeon (0,225 l/ha), Dipel DF (0,5-1,0 kg/ha).
Dusmani naturali:
– pradatori – Trichogramma evanescens (infesteaza ouale)
Viespea merelor – Hoplocampa testudinea
Viespea merelor are o singura generatie pe an si ierneaza in sol la adancimi de 5-15 cm, ca larva complet dezvoltata, intr-un cocon de matase. Se impupeaza in primavara.
Specie monofaga, ataca doar fructele de mar. Larvele ataca in doua feluri: larva neonata roade o mina cu traseu curbat sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la deformarea fructului. A doua forma de atac este cauzata de larva de celelalte varste. Aceasta mineaza fructul, pana in zona lojilor seminale. Acolo consuma semintele si tesuturile din jur. In urma atacului, fructele raman mici si cad. Atacul viespei merelor este confundat adesea cu cel al viermelui merelor, Cydia pomonella.
Combatere mecanica: toamna sau primavara, se sapa solul in jurul pomilor, pentru a scoate coconii la suprafata si a-i expune la actiunea intemperiilor si a diversilor pradatori.
Combatere chimica: Faster 10 CE (0,250 l/ha), Decis 25 WG (0,03 kg/ha), Karate Zeon (0,15 l/ha).
Dusmani naturali:
– paraziti – Bracon variator – Inainte de a-si depune ouale, viespea paralizeaza larva gazda apoi depune oul in interiorul acesteia.
Puricele melifer al marului – Psylla mali
Prezinta o generatie pe an. Ierneaza in stadiul de ou depus in crapaturile scoartei ramurilor, pe ramurile tinere, de unde pornesc mugurii, pe solzii mugurilor. Larvele eclozate colonizeaza mugurii florali si vegetativi, cu care se hranesc prin inteparea si absorbtia sevei din tesuturi. Organele atacate sunt acoperite de dejectiile dulci ale acestora “roua de miere”.
Combaterea chimica se efectueaza imediat dupa inflorit, cu unul dintre produsele Movento 100 SC (1,875 l/ha), Mospilan SG (0,300 kg/ha), Karate Zeon (0,225 l/ha).
In combaterea daunatorilor din livezile de semintoase se recomanda aplicarea unui Program de protectie integrata, adaptat la situatia fiecarei livezi in parte, in functie de sensibilitatea si rezistenta soiurilor, de evolutia biologica a daunatorilor, de PED (Prag economic de daunare) si de conditiile climatice. De asemenea, se are in vedere reducerea gradului de poluare a ecosistemului prin realizarea tratamentelor cu substante chimice aplicate la momentul optim, tinand cont de programele de prognoza si avertizare si folosind, desigur, substantele potrivite, in dozele recomandate. Se recomanda, de asemenea, folosirea unei tehnologii de cultura cat mai ecologica, cu efecte pozitive asupra solului si speciilor pomicole cultivate, precum si intretinerea solului prin sisteme eficace: inierbarea intervalelor, mulcirea pe randul de pomi etc.
Gheorghe Alin Georgian
ICDPP Bucuresti