Cerealele paioase sunt supuse unui atac constant din partea unei game variate de patogeni, care provoaca o multitudine de boli. Aceste afectiuni pot avea consecinte devastatoare asupra productiei agricole, determinand pierderi semnificative de recolta, degradarea calitatii cerealelor si, in cazuri extreme, chiar compromiterea intregii culturi. Totodata, foarte multi dintre acestia sunt transmisi prin samanta, sol ori prin ambele cai.
Unii patogeni care se transmit prin samanta pot fi gasiti chiar in interiorul embrionului semintei, asa cum se intampla in cazul taciunilor zburatori la cereale (Ustilago nuda f.sp. tritici, Ustilago nuda f.sp. hordei, Ustilago avenae). Odata cu germinarea semintei, ciuperca se raspandeste in intreaga planta si produce noi spori in locul boabelor, astfel avand de la inceput asigurata perpetuarea. Agentii patogeni care provoaca helmintosporiozele cerealelor (Helminthosporium tritici repentis, Helminthosporium gramineum, Helminthosporium avenae) se localizeaza in mod specific in invelisurile externe ale semintei, sub forma de miceliu de rezistenta. De aici, acestia patrund cu usurinta in embrionul in curs de dezvoltare si se raspandesc sistemic in intreaga planta, infectand mai intai frunzele bazale, apoi cele superioare si, in final, spicul. Patogenul care produce taciunele zburator negru al orzului (Ustilago nigra) (Fig.1) este localizat la suprafata semintelor, tot sub forma de miceliu de rezistenta, de unde infecteaza germenii si apoi se dezvolta sistemic, odata cu planta, pana la spic, inlocuind boabele cu spori.
Agentii patogeni care produc malura comuna a graului- Tilletia tritici, malura secarei- Tilletia secalis, orzului- Tilletia pancicii/hordei si orezului- Tilletia horrida, taciunii frunzelor si paiului de grau (Urocystis tritici) si de secara (Urocystis occulta), precum si taciunii imbracati ai orzului si ovazului (Ustilago hordei si Ustilago hordei f.sp. avenae), se transmit atat prin samanta localizati sub forma de spori la suprafata acesteia, cat si prin sol. Infectia incepe in samanta si se raspandeste in intreaga planta. Datorita celor doua modalitati de transmitere, acesti paraziti se pot multiplica si raspandi cu usurinta. Spre deosebire de alte boli ale graului, malura pitica (Tilletia controversa) (Fig.2) se transmite in principal prin sol, iar infectia prin samanta este mai putin frecventa. Desi initial apare ca o infectie locala la nivelul semintei, boala se raspandeste rapid in intreaga planta. Cu toate acestea, transmiterea bolii depinde in mare masura de prezenta sporilor in sol, ceea ce limiteaza raspandirea acesteia.
O alta boala a cerealelor paioase, putregaiul uscat al radacinilor, este cauzata de ciuperca polifaga Helminthosporium sativum. Aceasta ciuperca se transmite atat prin sporii prezenti pe samanta, cat si prin cei din sol, proveniti de la resturile vegetale infectate. Spectrul de gazde al acestei ciuperci este foarte larg, afectand majoritatea cerealelor paioase. Alti patogeni, cei care produc fuzariozele, au si mai multe mijloace de subzistenta, atat prin sporii de pe seminte si de pe resturile plantelor atacate ramase in sol, cat si prin sporii de rezistenta ai acestora din sol.
Marea majoritate a patogenilor cerealelor paioase sunt si cei care produc pagubele cele mai mari deoarece, datorita modului lor de transmitere, ataca chiar din prima parte a perioadei de vegetatie, iar foarte multi dintre ei ajung pana la inflorescente, inlocuind boabele cu proprii spori.
Pentru prevenire, tratamentul semintelor cu fungicide reprezinta o metoda eficienta de combatere a bolilor. Fungicidele, in contact cu umiditatea din sol, se raspandesc in jurul semintei, creand o zona protejata care impiedica infectia cu agenti patogeni.
Ing. Lorena Gurau, ICDPP Bucuresti
