In dimineata zilei de 11 aprilie, multi cultivatori de rapita erau cu inima cat un purice. Temperaturile minime erau specifice, mai degraba lunii decembrie. Cu o zi inainte au fost coduri portocalii de viscol, inclusiv in sud-estul tarii. Ce au vazut fermierii vineri dimineata? Rapita cu tulpinile incovoiate si crapate iar in unele zone ale tarii, acoperita de un strat de zapada, in urma ninsorilor inregistrate cu o zi in urma. La momentul in care a venit acest val de frig, rapita era in faza de imbobocire sau cu 10-20 % din flori deschise. Acest episod hivernal a venit cum nu se poate mai prost, cand multi fermieri au pariat pe cultura rapitei, in incercarea de a-si mai diminua pierderile din anii trecuti. Va dati seama ca multi au intrat in panica, se si vedeau cu rapita calamitata. La carte scrie ca in aceasta faza rapita poate fi distrusa la temperaturi de -2 sau -3 grade Celsius iar daca florile sunt deschise, acestea sunt distruse la temperaturi mai mici de -0,5 ºC. Ei bine in dimineata zilei de 11 aprilie, in multe regiuni ale tarii, temperaturile au fost sub -3 ºC, chiar sub -5ºC in zona Fetestiului. Pe retelele de socializare au aparut imagini „catastrofice” cu rapita incovoiata din cauza frigului. Panica s-a transmis destul de repede, in ciuda apelurilor la calm, lansate de cercetatori sau fermieri cu experienta vasta in domeniu, care au mai trecut prin asa ceva.
Cu toate acestea, valul de frig din aprilie 2025 a avut o mica particularitate. Au fost cinci nopti consecutive cu temperaturi minime sub zero grade Celsius, cea mai rece dintre ele fiind a cincea (10 spre 11 aprilie). Si in anii trecuti, mai erau episoade de frig in aprilie, o dat la cativa ani, dar temperaturile negative erau doar o noapte sau doua. Intr-adevar acum cativa ani, in sud-estul tarii, au fost 4 nopti in luna aprilie, cu temperaturi sub zero grade Celsius, dar acestea nu au fost consecutive. Cu toate ca temperaturile minime au fost sub pragurile mentionate in fitotehnii sau ghidurile destinate cultivatorilor de rapita, in majoritatea cazurilor aceasta planta „minune” a scapat. Am mai vazut stiri cu rapita compromisa prin Moldova, dar, per ansamblu, in majoritatea cazurilor, rapita a trecut peste acest val de frig. Este drept ca tulpinile s-au crapat din cazua frigului, motiv pentru care trebuie efectuat un tratament cu un fungicid. Care este motivul reusitei rapitei? O combinatie de factori, in primul rand aceasta planta de cultura are un caracter de „buruiana”. Ce bine ar fi fost daca porumbul sau floarea soarelui aveau acest caracter. Rapita are multi boboci in inflorescenta, in conditii normale, o parte din ei avorteaza, dar cand florile deschise sunt distruse de frig, planta se poate baza pe acesti boboci. De asemenea s-au vazut progresele cercetarilor privind ameliorarea plantelor, noii hibrizi fiind mai toleranti la aceste extreme meteorologice. Indraznesc sa spun ca poate unele capitole din fitotehnii sau ghiduri pentru rapita ar trebui modificate, in urma acestui val de frig. Chiar daca plantele nu au fost distruse de frig, asta nu inseamna ca au fost stresate. Din contra, cu cat este mai frig, in mijlocul primaverii calendaristice, cu atat planta este mai stresata, chiar daca scapa de episodul „hivernal”. Fermierii trebuie sa faca tot ce este necesar pentru ca rapita sa treaca de acest stres si sa dea productii bune. Dar lucrul acesta inseamna cresterea costurilor de productie.
Dupa valul de aer rece care a traversat tara noastra, a urmat un val de caldura. Practic din iarna am trecut direct la vara. In multe zone ale tarii temperaturile maxime au sarit de 25 de grade Celsius, desi cu o saptamana in urma, minimele erau negative iar maximele erau modeste. O data cu incalzirea vremii, insectele daunatoare s-au reactivat. Ce am vazut cand am vizitat campurile cu rapita, in sud-estul tarii, zilele trecute? In primul rand o densitate foarte ridicata a gandacului paros (Epicometis hirta). In mod normal primii gandaci apar in camp in aprilie, dar in acest an au aparut in luna martie, ca urmare a temperaturilor mult mai ridicate, decat in mod normal. Zborul maxim al gandacului paros se inregistreaza in a doua si a treia decada a luni aprilie. Putem vedea insectele concentrate pe plantele aflate la marginea solei, dar mai putin concentrate inspre interior. Insectele consuma organele florale, acestea din urma sunt distruse.
Pe acelasi inflorescente unde era prezent E. hirta, se gaseau gandacul lucios (Meligethes aeneus) si gargarita silicvelor (Ceutorhynchus assimilis). Atacul gandacului lucios este periculos daca se produce inainte de inflorirea in masa a plantelor. Gandacii care se hranesc cu bobocii nedesfacuti pot distruge organele florale, in acest caz pagubele de productie pot ajunge la 50-70%. In schimb atacul gargaritelor silicvelor are loc la inflorire sau la formarea silicvelor. Larvele acestei specii se gasesc in silicve si pot distruge, in urma procesului de hranire, intre 6 si 9 seminte. Si in acest caz insectele se gasesc la inceput pe marginea solelor cu rapita, ulterior migrand spre interior.
Ce este de facut? In primul rand sa nu luam decizia efectuarii unui tratament in pripa, numai daca ne dam jos din masina, aruncam o privire la marginea solei si vedem multe insecte. In multe cazuri tratamentul de combatere a acestor daunatori este necesar doar la marginile solei. Pentru a vedea care este realitatea intr-un camp de rapita, trebuie efectuate sondaje, ca la carte, in care se va estima, cat mai aproape de realitate, populatia celor trei specii de daunatori. In functie de suprafata solei, se fac intre 5 si 20 de sondaje, pe diagonala solei. La fiecare punct de determinare se aleg cel putin 20 de plante (optim ar fi 50), apoi se vor studia inflorescentele cu lupa. Cele trei specii de insecte se deoesebesc usor una de cealalta. Despre gandacul paros nu are rost sa discutam, acestia au alta marime fata de gaandacul lucios sau gargarita silicvelor, pana si un copil de gradinita ii poate deosebi. Referitor la gandacul lucios si gargarita silicvelor si aceste doua specii se deosebesc relativ usor una de cealalta, la o privire cu lupa. Daca consultati pozele din acest articol, se vad usor deosebirile.
Mare atentie cand faceti sondajele. Eu cand merg in camp, daca fac sondaje nu port ochelarii heliomati. Ii pun in schimb pe cei de citit. De ce ? Daca este soare si aveti ochelari heliomati exista riscul sa nu vedeti asa de usor gandacul lucios sau gargarita silicvelor, insectele fiind mici ca dimensiuni. De asemenea mare atentie cand mergeti sa faceti sondajele. Recomandat ar fi sa fie evitate dimineata, cand este mai rece iar insectele inactive.
De ce facem aceste sondaje, mai ales ca ele consuma mult timp? Daca sunt bine facute, putem lua decizia daca facem sau nu un tratament, daca acesta se va face doar pe marginile solelor sau pe toata suprafata, deci poate sa insemne chiar granita dintre profit si pierdere la rapita. La gandacul lucios, mare atentie la PED (pragul economic de daunare). Aceste este 1 adult/planta (cand rapita este in faza de muguri florali uniti) sau 2-3 adulti/planta (cand rapita este in faza de muguri florali separati iar pedunculii florali sunt alungiti). La gargarita silicvelor PED-ul este de o insecta la doua plante. Acum, in pozele acestui articol, puteti vedea ca la ce „cocktail” de insecte este pe inflorescenetele de rapita, PED-urile sunt depasite iar tratamentul ar trebui facut….ieri. Dar solele difera una fata de cealalta, unele sunt mici, de cateva hectare, altele au zeci de hectare sau chiar mai mult. Acesta este si rolul sondajelor, pentru a vedea care este situatia, atat in zonele marginale ale solelor si imediat dupa margini cat si in zone mai centrale. Inainte de a lua decizia tratamentului, mare atentie la albine si polenizatori.
In final, paza buna trece primejdia rea, asa ca va urez succes si sa treceti cu bine si de acest hop „entomologic”, dupa ce l-ati depsit pe cel „hivernal”.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Titlu poze:
Foto 1-5: Gandacul paros, gandacul lucios si gargaritele silicvelor prezente pe inflorescentele rapitei de toamna (16 aprilie, 2025).
