Publicat in Jurnalul Oficial la 11 octombrie 2019, Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei enumera 20 de daunatori de carantina drept daunatori prioritari, cu impact sever in UE. Lista a rezultat ca urmare a evaluarii realizata de Centrul comun de cercetare al Comisiei si de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor, tinandu-se seama de probabilitatea de raspandire, stabilire si eventuale consecinte ale daunatorilor pentru Uniune, dar s-a tinut seama si de opiniile unui grup de experti si feedback-urile publicului furnizate prin portalul „Reglementare mai buna”.
Este bine ca cei implicati in agricultura sa cunoasca faptul ca se pot confrunta cu o serie de probleme daca acesti agenti de daunare se regasesc in culturile lor.
Prezentam in continuare cei 4 patogeni fungici care trebuie cunoscuti si a caror prezenta in Romania trebuie urmarita.
Ceratocystis platani = cancerul platanului (J. M. Walter) Engelbr. & T. C. Harr [CERAFP]
Este o boala fungica, deosebit de agresiva, ce ataca platanii. Provine din sud-estul SUA. Ciuperca patrunde prin rani ale plantei, detereminand simptome caracteristice (cancere) si pieirea copacilor, fenomen cu implicatii majore economice, ecologice si estetice. Se presupune ca patogenul a fost introdus in Europa in cel de-al doilea razboi mondial, prin lemnul utilizat pentru ambalarea diferielor marfuri. Boala a fost probabil introdusa in Europa prin zonele portuare sudice (Napoli, Livorno, Siracuza, Marsilia si Barcelona). Pana in 2001, 25.000 de copaci au fost ucisi de boala in sudul Frantei. Ulterior fenomenul s-a accelerat, iar in prezent Italia si Franta sunt cele mai afectate. Patogenul a fost gasit pentru prima data in Grecia in 2003, iar in Elvetia in 2007, in Spania si Corsica-Franta (eradicat), Sicilia-Italia (semnalari sporadice), Albania, Elvetia, Franta, Grecia, Italia, Turcia (raspandire restransa). Plantele gazda pentru agentul patogen sunt specii de Platanus, de aceea boala ii priveste in special pe silvicultori, dar si pe posesorii de pepiniere si mai ales serviciile de protectia plantelor din centrele urbane, unde platanii s-au extins in ultimii ani.
Patogenul este inclus de EPPO pe lista A2 din 1978, dar in EU a fost inclus pe lista agentilor de daunare de carantina (A2, Anexa II B) abia in 2019.
Simptomele atacului patogenului sunt caracteristice, dar difera in functie de organul atacat. In cazul in care infectia este pe o ramura sau trunchi la o planta tanara, apare o zona fusiforma, afundata, necrotica, orientata pe lungimea organului (Fig. 1). In sistemul foliar, atacul este observat sub forma aparitiei pe o ramura, izolat, frunze decolorate ce apoi se usuca brusc, dar nu cad. In cazul in care patogenul ataca stratul cortical, acesta treptat isi schimba culoarea spre brun-roscat, se fisureaza si necrozeaza, astfel incat coaja se desprinde sub forma de placi dreptunghiulare (Fig. 2).
In final, arborii sau/si ramurile pot prezenta tumori (Fig. 3) mari si numeroase, ce in final usuca arborele. Este de mentionat ca de la locul de infectie initial atacul se poate extinde cu 2-2,5 m/an, iar boala elimina un arbore cu diametrul de 30-40 cm in 2-3 ani si un copac mare, viguros, in 4-7 ani. Dezvoltarea patogenului intr-o planta impune doua conditii: existenta inocului si o rana in scoarta, radacini, trunchi sau ramuri. Tigrul platanului (Corythuca ciliata) este prezent in Romania, este obisnuit pe frunzele copacilor si, desi nu sunt date confirmate privind rolul sau ca vector al sporilor ciupercii, nu trebuie exclusa aceasta posibilitate.
Chiar daca boala nu a fost identificata in Romania, atragem atentia asupra faptului ca in pepiniere se afla puieti proveniti din zonele unde patogenul este prezent si exista riscul ca acesta sa fie introdus in tara. De aceea, in afara de controlul fitosanitar obligatoriu, este de dorit ca propietarii pepinierelor sa urmareasca aparitia simptomelor caracteristice si sa semnaleze situatia laboraroarelor de specialitate care sa confirme prezenta bolii.
Fusarium circinatum = cancerul pinului american (Pinus rigida) Nirenberg & O’Donnell [GIBBCI]
Afecteaza pinii si alte specii de conifere susceptibile de toate varstele si se raspandeste prin conuri si seminte, dar exista si alte gazde pentru care patogenul este mai putin important.
Patogenul a fost gasit pentru prima data in Spania in 2007, in Italia si Franta (eradicat), Portugalia (semnalari sporadice), Spania (raspandire restransa) si nu a fost semnalat in Romania.
Patogenul este inclus de EPPO pe lista A2 din 2002, reconfirmat in 2010, dar in EU a fost inclus pe lista agentilor de daunare de carantina (A2, Anexa II B) abia in 2019.
Simptomele atacului se refera la aparitia unor tumori de tip canceros pe trunchiurile, ramurile sau radacinile copacilor si o ingrosare a coroanei copacilor.
Leziunile prin care evolueaza cancerele determina intreruperea circuitului apei in planta ce se etioleaza, iar ca raspuns la atacul bolii planta infectata secreta multa rasina (Fig. 4). Infectia nu se transmite in planta, fiecare leziune determina evolutia unei infectii de sine statatoare. Copacii infectati devin foarte susceptibili la atacul diferitelor specii de carii, aspect ce face sa apara pagube suplimentare, ce insumate pot usca planta. Boala este grava la specii de pini si la bradul Douglas. Aceasta actioneaza asupra rasadurilor in pepiniere si asupra copacilor maturi prin pierderea foliajului.
Infectiile apar din seminte la plantele din pepiniere sau/si locurile unde se cultiva copaci de Craciun, din solul infestat, agentul patogen colonizeaza radacinile, iar de aici restul plantei. La nivelul solului apare o inclinare a plantei, o decolorare maronie si distrugerea cortexului, reducerea foliajului si uscarea plantei.
Infectarea tulpinii principale si aparitia cancerului determina prin intreruperea fluxului de apa si substantelor nutritive uscarea plantei incepande de sus si poate duce la moartea acesteia (Fig. 5). Transmiterea bolii se face prin sporii purtati de curentii de aer, dar si de daunatori din grupul cariilor (Coleoptera: Scolytidae sau/si Anobiidae), prin seminte, deoarece patogenul se afla si in interior si pe samanta, in pepiniere pe instrumentele de taiere contaminate si in solul infestat, pe unelte sau vehicule. Boala are impact negativ, economic, asupra mediului (reduce populatiile afectate, favorizeaza transformarea unei paduri de pin cu conuri in padure de stejar si cadrul peisagistic al localitatilor).
Prezenta bolii face sa creasca costul de productie al pomilor din pepiniere, dar fara implicatii majore.
Geosmithia morbida = boala celor 1000 de cancere Kolarík, Freeland, Utley & Tisserat [GEOHMO]
Ataca specii de Juglans si Pterocarya.
Patogenul a fost gasit pentru prima data in Italia (Lombardia, Emilia-Romagna si Toscana) in 2013 (raspandire restransa) si nu a fost semnalat in Romania.
Patogenul este inclus de EPPO pe lista de alerta din 2014, reconfirmat in 2015, dar in EU a fost inclus pe lista agentilor de daunare de carantina (A2, Anexa II B) abia in 2019.
Boala este transmisa de specia de carii Pityophthorus juglandis, iar raspandirea in Italia s-a facut prin cherestea infestata.
La pomi simptomele bolii sunt ingalbenirea si subtierea ramurilor, urmata de uscarea ramurilor, fenomen ce se poate amplifica si determina moartea copacilor in 2-3 ani. Exista gauri de iesire ale cariilor (Pityophthorus juglandis), iar in jurul acestora se dezvolta si mici cancere circulare (Fig. 6) ce de obicei au forme alungite in jurul galeriilor de insecte.
Boala are influenta negativa asupra productiei de nuci, comertului cu cherestea, vietii sociale (deoarece nucul face umbra), estetic asupra padurilor sau amenajerilor horticole, biodiversitatii (reduce numarul de specii si a furajelor din paduri).
Cunoasterea existentei problemei este importanta pentru silvicultori, propietarii de pepiniere si celor care manevreaza amabalaje din lemn si cherestea.
Synchytrium endobioticum = Raia neagra a cartofului (Schilb.) Percival [SYNCEN]
Este o boala de carantina, inscrisa in Romania in Anexa I, sectiunea 2 din H.G. 563/2007. Patogenul este inclus de EPPO pe lista A2 din 1975, dar in EU a fost inclus pe lista agentilor de daunare de carantina (A2, Anexa II B) abia in 2019, in Romania este prezenta localizata, in curs de eradicare. Semnalata in Romania de Piticas si Hulea in 1975, in conformitate cu serviciul de raportare EPPO 226/2018 a fost detectata in iunie 2018 in probe de sol colectate de la o pepiniera din Feldioara.
Sporii ciupercii se pot conserva in sol 20-30 ani sub forma inchistata (akinetosporangi). Planta gazda principala este cartoful, dar ciuperca poate ataca si alte solanacee, fara sa aiba o importanta majora din punct de vedere al pagubelor.
Simptomele de diagnostic ale bolii sunt galele produse pe mai multe parti ale plantei, dar de electie sunt prezenta galelor tuberculilor de cartof (Fig. 7), ce variaza de la dimensiunea unui bob de mazare la marimea pumnului (<1 cm pana la >8 cm diametru). Galele sub pamant sunt initial de culoare alba pana la maro, devenind negre pe masura ce se descompun, se pot dezvolta dupa recoltare, in depozite. Controlul pentru depistarea raiei negre a cartofului se face de fermieri si reprezentantii institutiilor autorizate in timpul perioadei de vegetatie, de la inflorit si pana la recoltarea cartofului (mai ales la recoltare).
Fermierii ar trebui sa recunoasca atacul bolii la cartof si sa stie ca atunci cand se constata aparitia agentului patogen al raiei negre a cartofului, parcela contaminata si o zona de siguranta suficient de larga pentru a se asigura protectia suprafetelor invecinate vor fi delimitate, tuberculii si vrejii care provin din parcele contaminate vor fi tratati, in parcelele contaminate nu se mai cultiva cartof, in zona de siguranta cartofii pot fi cultivati numai daca acestia sunt dintr-un soi care este rezistent la rasele de Synchytrium endobioticum gasite in parcela contaminata.
Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca
Director general ICDPP Bucuresti
