Ploile din ultima perioada au dus la cresterea umiditatii solului si la refacerea partiala a rezervei de apa. Sunt, asadar, conditii favorabile pentru germinarea si rasarirea semintelor de floarea soarelui si porumb. In acelasi timp, o umiditate mai ridicata a solului reprezinta conditii favorabile si pentru dezvoltarea daunatorilor de sol, cum ar fi larvele buhei semanaturilor (Agrotis segetum). Pana nu demult era considerata o specie de importanta secundara pentru culturile de prasitoare sau a cerealelor de toamna. Doar in anumiti ani si in unele zone, daunatorul producea pagube importante la porumb sau floarea soarelui. De regula insa, tratamentul semintelor pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau al viermilor sarma (Agriotes spp.) avea efect si in combaterea larvelor buhei semanaturilor (o denumire populara este „viermii cenusii”). Lipsa tratamentului semintelor a avut ca efect nedorit si cresterea atacului speciilor de insecte daunatoare, considerate de importanta secundara, cum ar fi buha semanaturilor. Cel mai probabil, in absenta tratamentului semintelor, aceasta specie s-a inmultit, ajungand in prezent un daunator principal. In literatura de specialitate se mentiona faptul ca in Romania buha semanaturilor (A. segetum) se gaseste in toate zonele tarii, cele mai favorabile fiind cele cu soluri umede, aluviale, cum ar fi in lunca si baltile Dunarii, in Moldova sau in Banat. Socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ, iar in ultimii ani s-au semnalat atacuri ridicate si in zone considerate mai secetoase, cum ar fi cele din sud-estul tarii. Cel mai probabil, acolo unde fermierii s-au confruntat cu atacuri ridicate ale buhei semanaturilor, populatia acestei specii a crescut in ultimii ani. Au existat situatii cand culturile de floarea soarelui si porumb au fost compromise in urma atacului larvelor, fermierii fiind nevoiti sa semene din nou. La fel cum s-a intamplat de multe ori din cauza atacului ratisoarei porumbului (T. dilaticollis).
Cum a ajuns buha semanaturilor sa deranjeze an de an fermierii din sud-estul tarii si nu numai?
Exista mai multe posibile explicatii. Schimbarile climatice, resimtite si la noi in tara, favorizeaza majoritatea speciilor de insecte daunatoare culturilor agricole, inclusiv buha semanaturilor. In literatura de specialitate autohtona se face referire la faptul ca aceasa specie ierneaza ca larva complet dezvoltata, in sol, la o adancime cuprinsa intre 20 si 40 cm. De asemenea, se mentiona faptul ca larvele rezista la temperaturile scazute din timpul iernii si la excesul de umiditate. Ei bine, temperaturi scazute pe parcursul iernii nu prea mai sunt. De exemplu, la INCDA Fundulea, in vestul judetului Calarasi, in ultimele patru ierni, temperaturile lunare au fost peste mediile multianuale. Din ultimele patru sezoane hivernale, singura luna cu temperatura medie sub 0 °C a fost ianuarie 2019 (si in acest caz temperatura lunara a fost mai mare decat media multianuala). Asta nu inseamna ca nu au fost perioade cu temperaturi scazute (chiar geruri), numai ca acestea au fost mai rare decat in mod normal si au durat mai putin. Ce inseamna iarna mai calda? Posibilitatea ca mai multe larve hibernante sa supravietuiasca sezonului rece. Daca avem mai multe larve in primavara, creste presiunea de infestare. Cu o conditie: vremea din perioada rasaririi porumbului si a florii soarelui sa fie favorabila buhei semanaturilor. Si in general este.
Cel mai bun exemplu este primavara acestui an. Dupa un martie secetos si calduros, avem un aprilie mai umed si cu temperaturi mai scazute. Solul mai umed favorizeaza activitatea larvelor buhei semanaturilor. Cu cat acestea sunt mai active, cu atat posibilitatea ca acestea sa produca pagube porumbului si florii soarelui este mai mare, mai ales in cazul in care nu s-a efectuat tratamentul semintelor. In literatura se mentioneaza faptul ca buha semanaturilor are doua generatii pe an. Prima generatie este periculoasa pentru prasitoare, in primavara, in timp ce a doua este periculoasa in toamna, pentru cereale. In conditii climatice normale, larvele hibernante urcau in stratul superficial al solului, se hraneau pentru o scurta perioada de timp, apoi se retrageau pentru impupare, iar dupa 2-3 saptamani apareau fluturii. Calendaristic, acestia apareau la sfarsitul lunii mai sau inceputul lunii iunie. Ei bine, in urma monitorizarii pe care o fac la INCDA Fundulea, cu ajutorul capcanelor feromonale, am constatat ca in anii 2021 si 2022, fluturii apar cu o luna mai repede decat s-a mentionat in literatura de specialitate, inca de la sfarsitul lui aprilie. Si mai interesant este faptul ca ultimele capturi au aparut in capcane pe 16 noiembrie in 2021, respectiv 25 noiembrie in 2022, desi in literatura se mentiona ca fluturii care apar in iulie-august, pun bazele celei de-a doua generatie, nefiind nimc mentionat de zborul fluturilor in octombrie sau noiembrie.
In urma monitorizarii, am constatat ca in anii 2021 si 2022, la INCDA Fundulea, au fost trei generatii ale buhei semanaturilor (A. segetum), cu una in plus fata de cum este mentionat in litaratura de specialitate autohtona. Care este cauza? Cresterea temperaturilor fata de mediile multianuale. De exemplu, temperatura medie anuala, inregistrata la Fundulea (vestul judetului Calarasi) este cuprinsa intre 10 si 11 grade Celsius. In ultimii 5 ani, temperatura medie anuala a depasit 12 grade Celsius, in 2020 a fost de 13,45 grade Celsius, iar anul trecut a fost de 13,24°C, cu mai mult de 2 grade peste media multianuala. Temepraturi medii anuale mai mari inseamna posibilitatea ca la multe specii de daunatori sa apara o generatie in plus. Asadar, in cele mai multe cazuri, vremea favorizeaza populatiile insectelor daunatoare si se pare ca buha semanaturilor nu face exceptie.
Ce putem face sa tinem daunatorul departe de porumb si floarea soarelui, mai ales ca larvele pot reteza plantutele de la colet, daca atacul are loc imediat dupa rasarirea culturilor prasitoare? Odata cu interzicerea tratamentului semintelor cu neonicotinoide, a disparut principala „bariera” de aparare impotriva daunatorilor care ataca porumbul si floarea soarelui in primele faze de vegetatie. Tratamentul semintelor cu insecticide sistemice era ca o asigurare pentru reusita culturilor din prima, fara sa fie nevoie sa se mai semene din nou. In lipsa acestuia, ramane varianta insecticidelor granulate, cu mentiunea ca acestea nu au intotdeauna aceeasi eficacitate in combaterea larvelor buhei semanaturilor, asa cum avea tratamentul semintelor. De asemenea, pentru aplicarea insecticidelor granulate trebuie echipamente speciale. In literatura de specialitate se facea referire la aratura adanca de toamna si la lucrarea solului cu discul, ca masuri agrotehnice pentru limitarea numarului larvelor si pupelor. In prezent, tot mai multi fermieri practica sistemul de lucrari minime al solului „minimum tillage”, iar unii sunt tentati sa treaca la sistemul „no tillage”. Avantajele acestor sisteme pentru sol sunt incontestabile si au fost dovedite in urma multor cercetari stiintifice. Dar, conform zicalei „castigi pe de o parte, piezi pe de alta parte”, pierderea in cazul sistemelor de lucrari minime ale solului o reprezinta faptul ca nu prea se mai poate controla rezerva de daunatori din sol, la fel cum se intampla in cazul araturii.
Buha semanaturilor este un daunator polifag, pe langa plantele de cultura, multe specii de buruieni intrand in „meniul larvelor”. De asemenea, femelele isi depun ouale pe partea inferioara a frunzelor de troscot, stir, volbura, loboda sau palamida, adica exact speciile de buruieni cele mai intalnite in „batatura” noastra. Prin urmare, combaterea acestor buruieni este esentiala daca vrem sa tinem sub control populatia buhei semanaturilor. Doua probleme vor fi aici. Prima este legata de reducerea, in viitor, a sortimentului de erbicide disponibil pentru combaterea buruienilor. A doua este legata de noile norme de eco-conditionalitate, care prevad ca fermierul sa mentina in fiecare an, cateva procente din teren necultivat. Ori fix in parloaga se gasesc acele plante, unde femelele pot sa isi depuna ouale. Sigur, buha semanaturilor are foarte multi dusmani naturali. Multe specii de paraziti (mai ales cei oofagi) si pradatori, dar si nematozi, limitau populatiile acestui daunator. De asemenea, granuloza (o boala virala), care se transmite prin oua, poate determina o mortalitate ridicata in randul larvelor. In ultimul timp nu s-au mai facut studii privind speciile utile care liminteaza populatiile buhei semanaturilor, din lipsa banilor si mai ales a specialistilor in entomofauna utila (pentru acest domeniu este nevoie de un grad ridicat de specializare al personalului, care se face in timp de 5-10 ani). Totusi, cresterea populatiilor buhei semanaturilor din ultimii ani poate insemna si un posibil dezechilibru intre daunator si entomofauna utila. Sunt necesare noi cercetari care sa elucideze aceste aspecte, cu conditia ca sa fie asigurate si sursele de finantare, dar mai ales, oamenii.
In trecut se mentiona folosirea parazitului oofag Trichogramma evanescens pentru combaterea buhei semanaturilor (A. segetum). Metoda este insa una destul de scumpa. Trebuie crescut parazitul oofag in laborator, pentru asta trebuie sa ii asiguri hrana (ouale de buha) ca sa se inmulteasca in laborator, apoi la momentul optim (cand buha depune ouale), parazitul oofag trebuie lansat in camp (de regula 100 de mii de paraziti la hectar/lansare – se pot face doua lansari). Exista in prezent cercetari facute in Bulgaria, cu lansarea parazitilor oofagi cu ajutorul dronelor (pentru combaterea omizii fructificatiilor – Helicoverpa armigera), dar metoda este costisitoare. Pentru obtinearea parazitilor oofagi in laborator este nevoie de personal calificat. In Romania, in urma cu cateva decenii, au existat multe cercetari privind cresterea parazitilor oofagi, in special cei din genul Trichogramma pentru lansarea acestoa in camp si combaerea daunatorlor tinta (cum ar fi sfredelitorul porumbului Ostrinia nubilallis). Rezultatele au fost foarte bune, dar aceasta metoda de combatere biologica nu a fost aplicata pe scara larga, in principal datorita costurilor ridicate. Ca urmare a subfinantarii cercetarii agricole, aceste studii au fost sistate. Odata cu ele, incet, incet, a disparut si personalul specializat pentru acest tip de cercetari (atat cercetatori, cat si tehnicieni in camp sau laborator). Pentru ca aceste cercetari sa fie reluate, pe langa finantare este nevoie de formarea personalului specializat.
In concluzie, este o mare provocare sa se tina sub control rezerva de insecte daunatoare, inclusiv buha semanaturilor (A. segetum), in conditiile aplicarii unui sistem de lucrari minime al solului, a interzicerii tratamentului semintelor cu insecticide sistemice, a unui sortiment redus de insecticide cu care se poate interveni la inceputul vegetatiei plantelor (mai ales cele granulate), a unei rezerve mari de buruinei (gazde intermediare), a unei rotatii scurte a culturilor, din ratiuni financiare (sau chiar monocultura) si al pretului foarte ridicat al metodelor de combatere biologica (folosirea parazitilor oofagi sau a virusurilor).
Viitorul va fi plin de provocari pentru fermieri. Din pacate nu doar cele entomologice…
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
