Afidul negru – Aphis fabae, un daunator periculos al culturilor de fasole in 2020

Publicat de

Cunoscut sub denumirea populara de afidul negru, Aphis fabae este raspandit pe tot globul, fiind un daunator polifag foarte periculos. Poate ataca peste 300 de specii de plante din peste 20 de familii botanice, precum Fabaceae, Brassicaceae, Chenopodiaceae, Solanaceae si Asteraceae. Primele observatii in Romania au fost efectuate in anul 1940 de catre Knechtel si Manolache.

Afidul negru este unul dintre cele mai abundente specii de afide din zona temperata, formand colonii masive cu implicatii majore in economia culturilor de leguminoase. Specia este migratoare, cu un polimorfism complex, avand atat plante gazda primare, cat si secundare. Gazdele primare sunt speciile Euonymus europaeus (salba moale), Viburnum opulus (calinul), Philadelphus coronaries (lamaita), iar gazdele secundare cele mai populate sunt reprezentate de plante de cultura precum fasolea, bobul, sfecla de zahar, cartoful, tomatele, tutunul, lalelele. Populatii mari ale afidului pot fi gasite adesea pe unele buruieni anuale, cum ar fi cele din genul Chenopodium.

Coloniile masive si permanente ale afidului negru, in primavara si vara acestui an, au pus probleme deosebite la cultura experimentala de fasole cultivata in sistem integrat de protectie la SCDL Buzau.

Descriere

A. fabae prezinta in acelasi timp exemplare adulte aptere (fara aripi) si aripate (Fig. 1).

Nimfele sunt mai mici decat adultii si nu prezinta aripi. Sunt de culoare verde masliniu, cu 3 perechi de pete ceroase pe abdomen, cu picioarele complet translucide, dar pe masura ce cuticula se intareste, culoarea devine mai inchisa.

Adultii pot fi observati foarte usor cu ochiul liber. Exemplarele din forma nearipata au corpul globulos, de culoare verde inchis pana la negru mat sau putin lucios, de 1,8-2,5 mm lungime. Adultii din forma aripata au corpul mai zvelt, cu aripi membranoase, bine dezvoltate. Culoarea acestora poate fi neagra-lucioasa, bruna-negricioasa sau bruna-verzuie, iar lungimea corpului de 1,4-2,2 mm.

Biologie si ecologie

Primavara, cand temperatura aerului depaseste 0°C, din ouale de rezistenta depuse pe plantele gazda primare, apar larvele femele fondatoare numite fundatrix, care se hranesc pe lastari si frunze, intepand tesutul si sugand din sucul celular. Momentul aparitiei larvelor din oua are loc cu cateva saptamani inainte ca cea mai mare parte a dusmanilor naturali sa fie activa. Ajunse la maturitate, acestea se inmultesc pe cale partenogenetica (fara fecundare) si vivipara (nasc pui vii), formand prima generatie de femele fundatrigene. Incepand cu a doua generatie de fundatrigene, apar si formele aripate, care se raspandesc si colonizeaza frunzele si tulpinile plantelor gazda secundare. In tara noastra, afidul poate avea 6-12 generatii/an, inmultirea in masa fiind realizata in luna iulie. Abia spre toamna apar formele sexupare aripate (care se reproduc sexuat si partenogenetic) care dau nastere formelor sexuale (masculi si femele). Acestea zboara spre plantele gazda primare unde se inmultesc, iar femela depune 3-7 oua de rezistenta la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei arbustilor. Aici afidul ierneaza ca ou pana primavara urmatoare, cand isi reia ciclul biologic pe plantele de cultura.

Plante atacate si mod de daunare

Afidele din specia A. fabae produc daune directe si indirecte.

Daunele directe sunt cauzate de atacul pe frunze, flori si pastai al coloniilor compacte de afide (Fig. 2) care se hranesc prin inteparea tesutului si sugerea sucului celular, producand rasucirea, gofrarea frunzelor si atrofierea varfurilor lastarilor. De asemenea, poate ataca si inflorescentele. Plantele atacate stagneaza in dezvoltare, florile devin sterile, productia scade, iar calitate biologica a semintelor este diminuata.

Daunele indirecte apar ca urmare a faptului ca afidele secreta o substanta lipicioasa bogata in zaharuri si aminoacizi, denumita „roua de miere”, pe care se instaleaza diferite ciuperci din genul Capnodium si formeaza asa numita fumagina. Stratul de fumagina impiedica lumina sa ajunga la frunze, diminuand astfel fotosinteza, ceea ce determina reducerea cantitatii de carbohidrati necesari cresterii, dezvoltarii si fructificarii plantelor.

Intre daunele indirecte atribuite afidelor din specia A. fabae este si transmiterea de virusuri. Atat adultii, cat si larvele, sunt importanti vectori care raspandesc unele boli virotice, precum Bean common mosaic virus (BCMV), Bean yellow mosaic virus (BYMV), Beet yellow virus (BYV), Potato leafroll virus (PLRV).

Intre afide si diferite specii de furnici exista o relatie simbiotica. Furnicile sunt consumatoare de roua de miere si, prin urmare, coloniile de afide in jurul carora sunt si furnici au o viteza dubla sau tripla de multiplicare.

Combatere

  • Dintre masurile agrofitotehnice mentionam: asolamentele si rotatia corespunzatoare a culturilor, aratura adanca, pregatirea unui pat germinativ de calitate, fertilizarea echilibrata, mentinerea terenului curat, lipsit de buruieni.
  • Semanatul mai devreme, pentru ca plantele sa ajunga intr-o stare de vegetatie mai avansata la aparitia afidelor. Plantele mature sunt mai putin atractive pentru afid.
  • Eliminarea varfului de crestere al plantelor. Afidul prefera frunzele in crestere fata de cele mature. Metoda este des utilizata de cultivatorii de fasole.
  • Fertilizarea necesita o atentie sporita, deoarece ingrasamintele cu azot, prin care se sporeste masa vegetativa a plantelor, duc la cresterea populatiei afidului.
  • 1-3 tratamente chimice in perioada de vegetatie. Primul tratament la aparitia primelor colonii de afide, iar urmatoarele 2 tratamente la interval de 2 saptamani. Se vor folosi produse omologate in Codexul produselor de protectie a plantelor, de exemplu ALFAMETRIN 10 EC (alfa-cipermetrin 100 g/l), DECIS EXPERT 100 EC (deltametrin 100 g/l), FASTAC ACTIVE (alfa-cipermetrin 50 g/l). Se recomanda ca tratamentele sa fie efectuate inainte de aparitia speciilor din entomofauna utila, cum ar fi buburuze, crisope, sirfide.
  • In mod natural, dinamica densitatii populatiilor de afide este influentata de factorii biotici si abiotici:
  • activitatea speciilor pradatoare (Coccinella septempunctata, Adalia bipunctata, Semiadalia undecimpunctata, Staphilinus , Chrysopa perla, Syrphus ribesii) si a speciilor parazite (Aphidius fabarum, Trioxys angelicae) contribuie foarte mult la limitarea inmultirii afidelor;
  • vremea rece si precipitatiile abundente reduc populatia daunatorului.

Ioana (NICA) FLORESCU

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti

Emilian MIREA

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzau

 

 

 

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!