Este cunoscut faptul ca speciile de Alternaria sunt saprofite si cresc pe frunze senescente de porumb in toamna, unde determina aparitia unor pete negre acoperite cu spori. Odata cu recoltarea porumbului, sporii sunt antrenati si purtati de curentii de vant pe distante foarte mari. Este evident ca in acest mod ajung pe boabele de porumb, din combina, unde isi activeaza rolul de micotoxina. Speciile de Alternaria sunt responsabile pentru producerea micotoxinelor: acid tenuazonic, alternariol si alternariol-metil-eter. In anumite conditii, de precipitatii abundente si pe un fond de imburuienare, Alternaria sp. poate deveni din saprofita o ciuperca parazita.
Ca si simptome, boala se manifesta prin aparitia pe frunzele bazale a unor pete mici, circulare, de culoare bruna, inconjurate de un halou verde-deschis. Petele se maresc si capata o forma oval-rotunda, devenind albicioase, cu un contur brun. La suprafata petelor, pe ambele fete ale frunzelor apare o pulbere negricioasa, constituita din fructificatiile asexuate ale ciupercii. Atunci cand petele conflueaza, o mare parte a tesutului atacat se usuca (Fig.1). In cazuri severe, petele se maresc, se unesc si pot duce la uscarea si necrozarea unei mari parti din frunze, afectand suprafata fotosintetica a plantei. Pe tulpini apar pete de culoare inchisa, uneori usor cufundate in tesut, iar pe stiuleti ciuperca poate contribui la putregaiul stiuletilor, adesea in asociere cu alti agenti patogeni. Se pot observa zone mucegaite, negricioase, pe boabe sau intre ele. Acest lucru poate duce la deprecierea calitatii boabelor si la pierderi de productie.
Trebuie avut in vedere faptul ca resturile vegetale infectate, alaturi de semintele contaminate ajuta la transmiterea bolii de la un an la altul. Agentul patogen responsabil de alternarioza pe frunzele porumbului este specia Alternaria alternata Fries (Keissler). Ciupercile din genul Alternaria prefera, in general, conditii de umiditate ridicata a aerului de peste 80% si prezenta apei libere pe suprafata plantelor (roua, ploaie, irigatii) pe perioade prelungite (peste 6-12 ore), esentiale pentru germinarea sporilor si infectie. Temperaturile optime pentru dezvoltarea bolii sunt, de obicei, intre 21 si 30°C, desi pot supravietui si la temperaturi mai scazute sau mai ridicate, iar plantele slabite de alti factori (seceta, deficiente nutritive, atacul altor daunatori sau boli, cum ar fi sfredelitorul porumbului) sunt mai susceptibile la infectia cu Alternaria.
Masuri preventive:
- Evitarea monoculturii de porumb si includerea in asolament a unor culturi care nu sunt gazde pentru Alternaria.
- Indepartarea si distrugerea resturilor vegetale infectate dupa recoltare pentru a reduce sursa de inocul.
- Asigurarea unui drenaj bun al solului pentru a preveni acumularea excesiva de umiditate.
- Respectarea densitatii optime de semanat pentru a asigura o buna circulatie a aerului in cultura si a reduce umiditatea foliara.
- Evitarea fertilizarii excesive cu azot, care poate duce la o crestere vegetativa luxurianta si la crearea unui microclimat umed in cultura.
- Utilizarea de hibrizi rezistenti/toleranti la Alternaria.
- Folosirea semintelor tratate cu fungicide poate ajuta la controlul infectiilor timpurii transmise prin seminte.
- Controlul daunatorilor, cum ar fi sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), este important, deoarece ranile produse de acestia pot servi drept porti de intrare pentru Alternaria si alti patogeni.
Aplicarea de fungicide specifice cu produse ce contin substante active din grupe precum strobilurinele (ex: azoxistrobin, piraclostrobin – se gasesc in fungicide precum RETENGO/COMET- 0,7-1 l/ha), pot fi eficiente. Momentul aplicarii este important: preventiv sau la aparitia primelor simptome. De obicei, un singur tratament sau maxim doua pot fi necesare in timpul perioadei de vegetatie, in functie de evolutia bolii si de produsul utilizat.
Dr. Lorena Gurau, ICDPP Bucuresti
