COMUNICAT DE PRESA
Astazi, 11 septembrie 2020, Comisia Europeana a organizat, in format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plati Directe si Inverzire. Aceasta a urmarit consultarea partilor interesate in privinta propunerilor pentru Politica Agricola Comuna (PAC) din urmatoarea perioada de programare, in prezent in curs de negociere tripartita. Din partea Confederatiei Europene a Porumbului si a Asociatiei din Romania a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.
Oficialii executivului de la Bruxelles au inceput cu o sinteza a masurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura si industria de procesare europene sa faca fata pandemiei de Covid-19, insistand asupra dificultatilor fara precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. De aceea, in situatia in care restrictiile vor continua in lunile care vin, Comisia mizeaza pe extinderea utilizarii noilor tehnologii, care ofera alternative viabile (de tipul fotografiilor si imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activitati, de pilda la inspectiile fizice pentru acordarea de subventii, compensatii si despagubiri.
A fost prezentata in detaliu si propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, asa cum a rezultat in urma Summitului de la sfarsitul lunii iulie. Finantarea sectorului agricol al UE a crescut fata de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totala sau, in termeni absoluti, la 386.6 miliarde euro, din care 291 miliarde euro in Pilonul 1 (Plati directe) si 95.6 miliarde euro in Pilonul 2 (Dezv. Rurala), ultima suma incluzand fonduri Next Gen de 7.5 mld. – imprumuturi si granturi pentru relansarea economica.
Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea platilor directe sa se faca numai in statele membre care doresc acest lucru. Limita de 100.000 euro dupa deducerea costurilor cu forta de munca se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de baza (SAPS).
In ceea ce priveste flexibilitatea transferurilor intre piloni, Consiliul a concluzionat ca pot fi mutate pana la 25% intre plati directe si dezvoltare rurala, cu o flexibilitate suplimentara pentru transferuri catre cel de-al doilea pilon de 15% pentru masuri de clima si mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentara de a transfera din Pilonul 2 pana la 30% pentru suplimentarea alocarii pentru plati directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, Romania, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.
Propunerea Consiliului si a Parlamentului European este ca noua PAC sa fie implementata incepand cu 2022, astfel incat 2020 si 2021 sa fie ani de tranzitie. Comisia a mai aratat ca in aceasta toamna va avea loc ultimul trilog inainte de adoptarea bugetului european multianual, iar pana la sfarsitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranzitie.
In ceea ce priveste aplicarea obligatiilor prevazute de Pactul Verde European, in particular de strategiile De la ferma la consumator si, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia doreste respectarea calendarului initial si nu considera ca aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedica pentru reducerea utilizarii pesticidelor, cresterea ponderii productiei organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitata trecerea la noua arhitectura de inverzire a PAC.
Au fost exprimate pareri divergente intre organizatiile de fermieri si cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de astazi, pe marginea exigentelor Pactului Verde si impactului lor asupra agriculturii europene.
In acest context, Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a aratat ca “Orice obiectiv de reducere a utilizarii produselor sintetice de protectie a plantelor trebuie sa tina cont de eforturile deja depuse, avand in vedere disponibilitatea alternativelor si a practicilor agricole (de pilda, managementul integrat al daunatorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii risca sa ramana fara mijloace de a-si apara recoltele, ceea ce va pune in pericol hrana consumatorilor europeni.” Comisia a raspuns ca strategia De la ferma la furculita nu doreste sa fie doar o sursa de constrangeri in politicile viitoare elaborate de CE, ci va tine seama de realitati si de ceea ce s-a realizat pana la momentul actual.
La reuniune au participat confederatii si asociatii ale fermierilor europeni, intre care Copa-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federatia pentru Agricultura Organica IFOAM, organizatii de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), ale proprietarilor de paduri EURAF, etc.
Pentru informatii suplimentare: cristina.cionga@apprs.ro
