Tanymecus dilaticollis – avem alternative la tratamentul semintelor?

Publicat de

Fie ca vorbim de porumb, fie ca vorbim de floarea soarelui, tratamentul semintei cu substante active sistemice, care se translocau rapid in tinerele plantute, era ca o asigurare pentru reusita culturii si ca un ajutor in lupta cu insectele daunatoare, inclusiv ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll).

Multi si-au exprimat nedumerirea referitor la lipsa de alternative. Oare exista alternative la tratamentul semintei? In acest articol, voi face o scurta trecere in revista asupra posibilelor alternative, sa vedem cat de eficiente sunt.

Ce ar face fermierii in absenta tratamentelor la samanta?

Planta de porumb atacata de T. dilaticollis

Cel mai la indemana ar fi efectuarea tratamentului in vegetatie. In prezent sunt omologate cateva substante active care se pot folosi, ca tratament foliar, pentru combaterea adultilor ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis). La omologarea acestor substante este trecuta o mentiune care spune cam asa: „tratament de corectie, in cazul in care tratamentul semintelor s-a efectuat defectuos”. Aceste tratamente foliare mai erau folosite de fermieri ca o masura de ranforsare a tratamentului semintelor, in cazul in care densitatea daunatorilor era una foarte ridicata. In decursul istoriei au fost situatii in care s-au inregistrat densitati de peste 100 de adulti/m2, chiar 160 adulti/m2 (in Doborgea), in conditiile in care pragul economic de daunare (PED) pentru ratisoara porumbului este de 5 adulti/m2. Dar este important de facut o mentiune: este o legatura foarte stransa intre densitatea insectelor, stadiul de dezvoltare al culturii si conditiile climatice. In primul rand, sensibilitatea maxima a culturilor de porumb si floarea soarelui, la atacul acestui daunator, este intre fazele de rasarit si patru frunze (BBCH 10-14). In al doilea rand, insectele sunt iubitoare de caldura si seceta. S-au inregistrat situatii cand, la o densitate de numai 2-3 insecte/m2 (deci sub PED), cultura de porumb a fost compromisa aproape in totalitate, deoarece in perioada respectiva, cand plantele erau la inceput de drum, temperaturile au fost foarte ridicate si era seceta. De asemenea, s-au inregistrat situatii, in care densitatea era mai mare de 10 insecte/m2, dar a fost atac slab, deoarece conditiile climatice erau nefavorabile daunatorului, temperaturile fiind mai scazute, iar ploile dese.

Adult de T. dilaticollis la suprafata solului

Revenind la tratamentele in vegetatie, intrebarea pe care o pun toti fermierii este daca aplicarea acestora, fara efectuarea tratamentului semintelor, poate sa apere cultura de atacul adultilor ratisoarei porumbului? Si cercetatorii si-au pus aceasta intrebare. In ultimii ani, s-au efectuat experiente in care am dorit sa constatam eficacitatea tratamentului in vegetatie, in absenta celui clasic, al semintelor. Concluzia experietelor, fie ca acestea s-au desfasurat in conditii de parcele experimentale, fie ca s-au desfasurat in conditii de ferma, a fost faptul ca, la un atac ridicat al adultilor ratisoarei porumbului, tratamentul in vegetatie, in absenta tratamentului semintelor, nu ofera o protetie corespunzatoare plantelor de porumb. De ce? Simplu, nu sunt toate insectele la suprafata solului in momentul efectuarii acestuia. Dupa cum stim, insectele sunt mobile, se deplaseaza la suprafata solului, fiind in cautare de hrana, dar se pot si ascunde, fie in crapaturile solului, unde pot ajunge si la o adancime de 10-15 cm, fie se pot ascunde dupa bulgarii de sol. Acest comportament al insectelor este un impediment in vederea combaterii acestora, doar aplicand un tratament in vegetatie. Pentru a demonstra acest fapt, am efectuat si un experiment in conditiile casei de vegetatie, semanand porumbul in izolatoare, iar dupa ce plantele au rasarit au fost adaugate insectele (colectate, in prealabil din camp). Daca s-a efectuat tratamentul foliar, imediat dupa ce insectele au fost adaugate, mortalitatea lor a fost ridicata, comparabila cu cea de la variantele la care s-a efectuat tratamentul semintelor cu un insecticid sistemic. Daca tratamentul foliar s-a efectuat la 24 de ore de la introducerea insectelor, mortalitatea acestora a fost scazuta, deoarece multe dintre ele erau ascunse in momentul aplicarii tratamentului. Lucrul acesta se intampla si in conditii de camp. Sunt fermieri, mai ales cei care au loturi de hibridare, care stau cu MET-ul la capat de parcela, efectuand chiar si 6-7 tratamente in vegetatie. Acesta este principalul motiv pentru care, doar tratamentul foliar nu poate sa constituie o alternativa la fel de eficienta fata de tratamentul semintelor.

Care ar fi o a doua posibila alternativa?

Rotatia culturilor. Fermierii practica o rotatie, in ciuda sortimentului redus de culturi. Sunt asa-zisele rotatii scurte. Problema este ca Tanymecus dilaticollis este un daunator polifag. In Romania sunt semnalate 34 de plante gazda. Pe langa porumb, gazda preferata a acestei insecte, mai sunt atacate floarea soarelui, soia, lucerna, graul, orzul, etc. Adica exact plantele care intra in structura de cultura a marii majoritati a fermelor, aflate in zonele de maxima favorabilitate ale acestui daunator, in sudul si sud-estul tarii. De-a lungul timpului, la INCDA Fundulea, s-au aprofundat cercetarile referitoare la evolutia populatiilor acestui daunator, in diferite culturi. Pricipala concluzie a cercetarilor a fost faptul ca porumbul, favorizand cel mai mult inmultirea insectelor (asigura dezvoltarea optima a larvelor), determina o deplasare evidenta a adultilor hibernanti, dupa ce acestia apar la suprafata solului, in cautarea hranei preferate. In consecinta, exista pericolul ca sole pe care se cultiva porumbul in primul an, situate langa sole ocupate cu porumb in monocultura sau de alte specii, care au avut insa ca premergatoare porumbul, sa fie puternic infestate de gargarita frunzelor si sa sufere daune grave! Acest lucru l-am constatat si eu, in cadrul experientei efectuate in conditii de ferma, in comuna Mihail Kogalniceanu (jud. Ialomita). Sola cu porumb, unde s-a desfasurtat experienta, a fost in vecinatatea unei sole cu rapita. Porumbul a fost semanat dupa soia, iar rapita (din sola vecina) dupa floarea soarelui. In anul 2017, cultura de floarea soarelui a fost reinsamintata, ca urmare a atacului ratisoarei porumbului. In anul in care s-a efectuat experienta, insectele au migrat masiv din sola cu rapita in cea cu porumb. Evident ca rapita nu are nicio treaba cu aceste insecte, dar acestea erau deja acolo, dezvoltandu-se pe cultura de floarea soarelui de anul trecut, iar in 2018, adultii noii generatii, dupa ce au aparut la suprafata solului, au migrat in sola vecina cu porumb (care a avut soia ca si premergatoare), compromitand cultura (mai putin varianta experimentala, la care s-a efectuat tratamentul semintelor). Acesta este, asadar, principalul motiv pentru care rotatia culturilor nu aduce o asigurare ca vom scapa de atacul gargaritei frunzelor de porumb.

Sola cu porumb distrusa in urma atacului adultilor de T. dilaticollis

In ultimii ani am testat produse folosite in agricultura ecologica, pentru combaterea unor specii de insecte daunatoare. In ceea ce priveste uleiul de neem si substanta activa spinosad, in urma observatiilor efectuate timp de mai multi ani, nu s-au constatat diferente statistice semnificative intre atacul ratisoarei la varianta martor (netratata) si atacul la variantele la care s-a aplicat ulei de neem si spinosad, atat ca tratament la samanta, cat si ca tratament in vegetatie.

Prin urmare, momentan nu exista alternative eficiente la tratamentul semintelor, pentru a proteja tinerele plantute de porumb sau floarea soarelui de atacul adultilor de Tanymecus dilaticollis, in zonele de maxima favorabilitate ale acestei specii, mai ales cand avem primaveri secetoase si calduroase.

Ce vom face anul urmator, daca nu se vor mai acorda autorizari temporare la tratamentul semintelor de porumb si floarea soarelui? Raspunsul este unul incert!

Dr. ing. Georgescu Emil

INCDA Fundulea

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!