Boala a fost descrisa prima data in 1960, in Statele Unite ale Americii iar in anii urmatori a fost semnalata si in alte continente, inclusiv in Europa (Italia, Franta, Grecia, Portugalia si Elvetia). In anul 1980, bacterioza capsunului a aparut si in Romania, cu un grad de atac foarte puternic, producand pagube deosebite.
Agentul patogen: arsura bacteriana este cauzata de bacteria Xanthomonas fragariae care se poate manifesta in diverse moduri la plantele de capsun. Este important ca fermierii sa recunoasca simptomele timpurii pentru a putea actiona rapid, asadar acestea sunt cateva semne distinctive: pe frunze apar pete unghiulare, translucide, la inceput mici de 1-3 mm, care mai tarziu se extind si conflueaza, fiind delimitate de nervuri. Initial, petele sunt vizibile numai pe partea inferioara a frunzelor (Fig.1), apoi si pe cea superioara, ca pete maronii, necrotice. Adesea, petele sunt inconjurate de un halo ingust, de culoare galben deschis. Acest halo este mai vizibil atunci cand frunza este tinuta in lumina. In infectiile mai avansate, un numar mare de pete poate face ca frunzele sa se deformeze, sa se increteasca ori sa capete o nuanta bronzata, iar de obicei petele sunt acoperite de un exsudat vascos, care in timp se usuca. O alta caracteristica importanta pentru diagnosticare sunt sepalele (frunzulitele verzi de sub fruct) care pot dezvolta pete negre si pot parea arse (Fig.2). De asemenea, leziuni negre, alungite, pot aparea si pe stoloni (tulpinile aeriene) si pe petioli (coditele frunzelor). In cazuri severe, in special la plantele tinere, infectia poate duce la ofilire rapida si moarte. Se mentioneaza ca, de obicei, boala nu afecteaza direct fructele.
Bacteria ierneaza in frunzele plantelor bolnave, la suprafata solului sau ingropate, putand sa ramana viabila timp de 10 ani.
Factori care favorizeaza aparitia bacteriei: intelegerea modului in care se raspandeste Xanthomonas fragariae si a factorilor care favorizeaza boala este esentiala pentru prevenire, astfel materialul saditor infectat este principala sursa de infectie.
- Plantele infectate, chiar daca nu prezinta simptome evidente, pot introduce boala in cultura.
- Ploaia, irigarea prin aspersiune si apa de suprafata contaminata pot transporta bacteriile de la o planta la alta sau de la un camp la altul.
- Lucrarile agricole (taierea stolonilor, recoltarea etc.) efectuate pe plante umede pot facilita raspandirea bacteriilor prin intermediul uneltelor contaminate sau al mainilor.
- Desi nu sunt principalii vectori, vantul si insectele pot contribui la raspandirea pe distante scurte.
- Umiditatea ridicata si temperaturile moderate (intre 15 si 30°C) favorizeaza dezvoltarea si raspandirea bacteriei.
- Orice rana pe frunze, stoloni sau petioli (cauzata de grindina, insecte, manipulare) reprezinta o poarta de intrare pentru bacterie.
Metode de prevenire:
- Utilizarea de material saditor certificat, liber de boala.
- Monitorizarea atenta a culturii pentru a detecta primele simptome permite interventia timpurie si limitarea raspandirii.
- Evitarea irigarii prin aspersiune.
- Lucrari agricole pe timp uscat: efectuarea taierilor, recoltarii si a altor lucrari atunci cand plantele sunt uscate reduce riscul de raspandire a bacteriilor.
- Dezinfectarea uneltelor: uneltele de taiat si alte echipamente agricole trebuie dezinfectate regulat (de exemplu, cu o solutie de hipoclorit de sodiu diluat sau alcool) pentru a preveni transmiterea bacteriei.
- Controlul buruienilor: buruienile pot crea un microclimat umed favorabil bolii si pot interfera cu aerisirea culturii.
- Asigurarea unei bune aerisiri a culturii: plantarea la distante optime si evitarea densitatii excesive ajuta la reducerea umiditatii foliare si la uscarea rapida a plantelor dupa ploaie sau roua.
Odata ce arsura bacteriana s-a instalat, eradicarea completa este dificila. Tratamentele vizeaza limitarea raspandirii si reducerea severitatii bolii:
- Indepartarea si distrugerea plantelor infectate: plantele cu simptome, trebuie indepartate cu grija si distruse (prin ardere sau ingropare adanca) pentru a reduce sursa de infectie.
- Aplicarea de produse pe baza de cupru: produsele cuprice pot avea un efect supresiv asupra dezvoltarii bacteriei. Aplicarea trebuie facuta cu precautie, respectand dozele si frecventa recomandate, si avand in vedere riscul de acumulare de cupru in sol (Champ 77 WG, Alcupral 50 PU).
- Tratamente preventive in zonele afectate: in zonele cu istoric de arsura bacteriana, aplicarea preventiva de produse pe baza de cupru sau alte solutii recomandate poate fi necesara, in special in perioadele cu risc ridicat (umiditate crescuta, temperaturi moderate).
- Evitarea manipularii plantelor umede: in timpul tratamentelor sau al altor lucrari, se recomanda evitarea manipularii plantelor atunci cand sunt umede pentru a nu raspandi bacteria.
Dr.ing. Lorena Gurau, ICDPP Bucuresti
