In prima luna de vara calendaristica, graul va intra in „linie dreapta”, boabele vor fi in faza de umplere, iar peste aproximativ inca o luna va incepe recoltarea. In aceasta perioada, fermierii mai au de trecut doua „hopuri”: unul entomologic si celalalt legat de mersul vremii. Conditiile climatice nu le putem controla. In luna iunie vremea poate fi linistita, dar calduroasa si secetoasa, in acelasi timp. La inceput de vara exista posibilitatea de a avea surprize neplacute in lanul de grau, fie datorita vijeliilor, care pot sa produca pierderi de recolta mai mici sau mai mari, in functie de ce sole sunt afectate de fenomenele meteo mai mult sau mai putin extreme. In aceasta perioada, cultura graului de toamna poate fi atacata de o serie de daunatori de sezon, cel mai important dintre ei fiind reprezentat de grupul plosnitelor cerealelor (Eurygaster spp.). Acestea prezinta o generatie pe an, iernand cu predilectie in frunzarul padurilor de stejar.
Plosnitele devin active primavara, cand temperatura medie zilnica ajunge la 8-9°C, iar temperatura maxima diurna la 14-15°C. In mod normal, in conditiile climatice normale din sudul si sud-estul Romaniei, plosnitele devin active incepand cu a treia decada a lunii martie. Primavara anului 2021 a fost foarte atipica, in sudul tarii, in luna martie, inregistrandu-se cateva episoade scurte de iarna autentica. Dupa aceste mici episoade hibernale, care au avut ca posibila consecinta o aparitie mai tardiva in camp a adultilor hibernanti comparativ cu anii precedenti, a urmat un aprilie foarte rece (cea mai rece luna aprilie din ultimii 20 de ani). In ultimele doua zile a lui aprilie si primele zile ale lunii mai s-a incalzit brusc, temperatura maxima atingand si 31°C in sudul extrem al tarii. Se stie ca migrarea in masa a insectelor din locurile de iernare catre solele cu grau incepe cand temperatura medie a aerului din timpul zilei ajunge la valoarea de 18-20°C.
Temperaturile ridicate au ca efect scurtarea perioadei in care incepe sa fie depusa ponta si, de asemenea, scurtarea perioadei de incubatie a pontelor si cea a dezvoltarii larvare. Astfel, pentru incubatie sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 varste larvare sunt necesare 30-49 zile. O femela poate depunde, in medie, 50-60 de oua (pana la 125, dupa unii autori), in grupe de cate 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare pana in campurile cu grau dureaza, in medie, 25 de zile si poate atinge distante de pana la 100 km.
Plosnitele sunt insecte iubitoare de caldura si seceta. Toate procesele din perioada primaverii, incepand cu migratia de la locurile de iernare, continuand cu hranirea, copulatia, depunerea pontei, aparitia si dezvoltarea larvelor, au loc in conditii optime de temperatura si luminozitate ridicata, fara curenti de aer (vanturi puternice) sau perioade cu ploi prelungite. Daca in perioada depunerii pontei si a eclozarii larvelor intervin perioade ploioase, asa cum s-a intamplat in ultimii ani in lunile mai-iunie, atunci populatia plosnitelor poate sa scada. Din contra, daca avem o luna mai urmata de luna iunie secetoase si calduroase, se intrunesc conditiile ideale pentru dezvoltarea plosnitelor cerealelor si trebuie sa fim in garda. Pe durata iernii, o parte din plosnitele hibernante pier din cauza lipsei de grasimi acumulate anul precedent. Daca iarna este mai usoara, exista posibilitatea ca un numar mai redus de indivizi sa moara pe durata sezonului rece, dar situatia este foarte variabila, de la un loc de iernare la altul si de la un an la altul. In principal, daca insectele reusesc sa se hraneasca corespunzator si sa acumuleze rezervele grase, pot trece iarna fara probleme. Plosnitele noii generatii au nevoie de o perioada de hranire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetari efectuate de Popov, la INCDA Fundulea, au scos in evidenta faptul ca o conditie esentiala pentru supravietuirea plosnitelor in perioada de iarna consta in acumularea unei cantitati cat mai mari de substante de rezerva in corpul gras, proportia acestora fata de masa uscata este de 30,48-37,75% la femele, respectiv 28,85-36,86 % la masculi.
In acest articol voi face referire la atacul produs de catre larvele si adultii noii generatii. Insectele ataca boabele din spic, pe care le inteapa si se hranesc cu continutul lor. In procesul de hranire, plosnitele secreta in bob niste enzime care produc degradarea glutenului si pierderea elasticitatii acestuia. Boabele atacate devin sistave. In caz ca nu sunt deformate, se poate vedea urma intepaturii, sub forma unui punct negru inconjurat de o zona decolorata. Daca procentul de boabe intepate este mai mic de 2%, calitatea recoltei nu este afectata semnifcativ. Daca mai mult de 15-20% din boabe sunt intepate, graul nu mai poate fi panificat, ceea ce inseamna pierderi mari pentru fermieri.
Pentru identificarea intepaturii este necesar un ochi avizat si necesita foarte mult timp, pe care fermierii, in general, nu il au in aceasta perioada. In schimb, se pot identifica prezenta sau absenta plosnitelor dintr-un lan de grau, pentru a se lua decizia efectuarii unui tratament in vegetatie cu unul din produsele avizate pentru combaterea acestor insecte. Sondajele se fac cu rama metrica, pe diagonala parcelei, numarul punctelor de dererminare variaza in functie de marimea solei. Determinarile trebuie efectuate cu mare atentie si multa rabdare. La cea mai mica atingere, plosnitele aflate pe plantele de grau pot cadea pe sol si exista riscul sa nu fie inregistrate.
Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de daunare pentru plosnitele cerealelor este de 5 larve/m2 in cazul culturilor cu densitate optima, bine fertilizate cu azot si care se afla in faza de vegetatie corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mica, nefertilizate cu azot, ce se afla intr-o faza de vegetatie necorespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele, pragul economic de daunare este de 3 larve/m2. Pentru culturile destinate producerii de samanta, PED este de 1 larva/m2. Daca aceste valori ale pragului economic de daunare s-au atins, atunci este necesara efectuarea unui tratament in vegetatie cu unul din insecticidele omologate pentru combaterea acestui daunator. Nu e important numai sa se efectueze tratamentul, ci cum se face, cu ce se face si mai ales cand se face. Executat corect si la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90, chiar 100% in randul adultilor noii generatii si al larvelor. Tratamentele efectuate necorespunzator, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze necorespunzatoare, situatie care se mai intalneste, din pacate, la noi in tara, are ca principal efect „combaterea” entomofaunei utile, parazitii oofagi in acest caz, cu consecinte negative pe termen mediu si lung.
Important este, asadar, sa supraveghem lanul de grau in lunile iunie si iulie (pana inainte de recoltare) si sa luam masuri numai cand situatia impune acest lucru. De asemenea, este foarte importat sa recoltam graul la timp. In caz contrar ne putem trezi cu plosnite in lan, venite de la vecinii care au recoltat inaintea noastra.
In final, va urez sa aveti o recolta bogata de grau, de o calitate foarte mare si, mai ales, sa obtineti un pret cat mai corect de valorificare al acestuia.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
