Agentii de daunare patogeni (bacterii si fungi) care fac parte din Organismele daunatoare a caror prezenta este cunoscuta pe teritoriul Uniunii se refera la:
⚪ 3 bacterii:
- Clavibacter sepedonicus
- Ralstonia solanacearum
- Xylella fastidiosa
⚪ 4 patogeni fungici:
- Ceratocystis platani(J. M. Walter) Engelbr. & T. C. Harr [CERAFP]
- Fusarium circinatumNirenberg & O’Donnell [GIBBCI]
- Geosmithia morbidaKolarík, Freeland, Utley & Tisserat [GEOHMO]
- Synchytrium endobioticum(Schilb.) Percival [SYNCEN]
Este bine ca cei implicati in agricultura sa cunoasca faptul ca se pot confrunta cu o serie de probleme daca acesti agenti de daunare se regaresc in culturile lor.
Clavibacter sepedonicus = putregaiul inelar al cartofului (Spieckermann and Kottho) Nouioui et al. [CORBSE], in EU
Boala este declarata de carantina din 2012 in Norvegia. Este prezenta in Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Franta, Marea Britanie (eradicata), Olanda (in curs de eradicare), Bulgaria, Germania, Spania, Turcia, Slovacia, Ungaria (semnalari sporadice), Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Romania (raspandire restransa), Belarus (prezenta fara detalii), Rusia (prezenta). Planta gazda majora este cartoful, atat la organele de deasupra solului, cat si la tuberculi, accidental se poate intalni la tomate si sfecla de zahar.
Organism de carantina listat in Anexa I Sectiunea II a Directivei Consiliului 2000/29/EC, transpusa in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 563/2007, despre care se stie ca apare in UE fiind important pentru toata zona EU, pentru care legislatia prevede ca „introducerea si raspandirea acestuia pe teritoriul UE este interzisa”.
In Romania primul focar a fost depistat in anul 2004.
Simptomele sunt foarte variate, greu de depistat si pot fi usor confundate cu cele produse de alte organisme, cum ar fi: Phytophthora infestans, Verticillium albo-atrum, Thanatephorus cucumeris sau cu simptomele produse de seceta. Boala se poate identifica (dar identificarea este NUMAI orientativa) dupa simptomele de pe frunze. Acestea apar la mijlocul sau sfarsitul sezonului de vegetatie, cand frunzele inferioare se ofilesc mai intai, devenind apoi clorotice si necrotice (Fig. 1). Tulpinile se pot ofili si necroza (dar numai 1-2 tulpini din planta). In stadii avansate, tesutul bazei tulpinii infectate devine maro si elimina o secretie laptoasa cand este strivita.
Simptome caracteristice apar pe tuberculi atunci cand sunt sectionati (Fig. 2). Intr-o faza incipienta de contaminare, tesutul din jurul inelului vascular apare sticlos si inmuiat, apoi se necrozeaza. Tuberculii devin moi cu exudat bacterian abundent. La tuberculi se observa la inceputul atacului zone galben-crem in apropierea tulpinilor subterane. In zona inelului brunificat cu vase conducatoare apar caverne in care tesuturile sunt inmuiate. Prin presare, tuberculii bolnavi elimina un exudat. Pe suprafata tuberculilor se remarca in jurul ochilor pete rosiatice, iar invelisul tuberculului este brazdat de crapaturi neuniforme, stelate.
Identificarea EXACTA se face in laboratoarele acreditate, prin imunofluorescenta, teste de patogenitate realizate prin inocularea pe plante test, tehnici PCR Melting Profile (PCR MP) bazate pe utilizarea temperaturilor scazute de denaturare in timpul ligarii PCR mediate (LM PCR) pentru diferentierea tulpinilor bacteriene sau prin tehnica VNTR (Variable number tandem repeat), localizarea genomului unde o serie de secvente de nucleotide se repeta asociate in „tandem”.
Singura modalitate de a controla si elimina boala cauzata de acest agent patogen este utilizarea cartofului de seminte certificat si carantina stricta a campurilor infectate.
Atentie! Raspandirea bolii se face prin plantarea cartofilor de samanta necertificati, nerespectarea rotatiei culturii si, in general, a masurilor impuse de legislatia obligatorie pentru bolile de carantina (camp contaminat, decontaminarea depozitelor, echipamentelor, utilajelor, eliminarea partilor vegetale contaminate). Numai ca exemplu aratam ca in urma monitorizarii culturilor semincere de cartof din datele mai vechi s-a identificat prezenta bolii pe 48,5 ha/2004 pana la 188,5 ha/2005 la cartofii de samanta si 73,26 ha/2004 pana la 214,79/2009 la cartofii de consum.
Ralstonia solanacearum = ofilirea bacteriana a cartofului (Smith) Yabuuchi et al. emend. Safni et al. [RALSSL], cunoscuta anterior drept Bacillus solanacearum Smith 1896
Este prezenta in zonele tropicale, subtropicale si calde temperate ale lumii, dar aparitia acesteia a fost semnalata si in zonele temperate mai reci, mai ales rasa 3, ce a fost semnalata in 1947 in Portugalia. Apoi s-a descoperit ca se poate raspandi in bazinul mediteranean, datorita importului de cartofi timpurii infectati, mai ales din Egipt. Boala este prezenta sporadic in Rusia. Din 2019, in EU este declarata boala de carantina, pe lista A2 (Anexa II B), supunandu-se tuturor regululor aplicabile si in Romania.
Boala determina ofilirea bacteriana nu numai la cartof, dar si la tomate, ardei si specii salbatice de Solanum, iar ca o curiozitate, a fost printre primele boli despre care Erwin Frink Smith a dovedit ca sunt boli provocate de o bacterie patogena. Boala se poate identifica (dar identificarea este NUMAI orientativa) dupa simptomele de pe frunze (ofilirea frunzelor terminale in zilele caniculare, dar care redevin turgescente noaptea). La cativa cm peste nivelul solului apare o decolorare brunie a tulpinii, iar pe masura ce boala se dezvolta, frunzele capata o nuanta de bronz. Simptomele bolii pot sau nu sa fie vizibile pe tuberculi, in functie de starea de dezvoltare a bolii. Simptomele ofilirii bacteriene a cartofului se pot distinge usor de cele ale putregaiului inelar al cartofului provocat de Clavibacter sepedonicus. R. solanacearum: se poate distinge prin secretia bacteriana care apare adesea din tulpinile taiate (Fig. 3) si din ochi si la zona unde are loc atasarea tulpinii la capatul tuberculilor infectati.
Exudatul bacterian apare deseori din ochii tubercului si determina atasarea granulelor de pamant in zona, dand tuberculului afectat aspect de „murdar = smutty”. In cazul sectionarii tubercului infectat se poate evidentia exudatul bacterian fara sa necesite presarea tuberculului (Fig. 4). Taierea tuberculului bolnav duce la aparitia unor zone maro si necrozate ale inelului vascular si tesuturilor inconjuratoare, deseori cu exudat spontan. Un alt simptom (test de valoare diagnostica prezumtiva) care poate fi de folos este faptul ca daca tesutul taiat este plasat in apa, secretia bacteriana se exprima ca niste firisoare, fenomen ce nu mai apare in cazul altor agenti patogeni ai cartofului. Fenomenul apare si in cazul putregaiului inelar ar cartofului, situatie in care tesutul atacat (tulpini sau tuberculi) trebuie stors pentru a se initia fenomenul.
Boala este prezenta in Moldova, Portugalia, Serbia, prezenta sporadic in Belgia, Franta, Gemania, Grecia, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Spania, prezenta localizat in Olanda (introdusa din 1992), prezenta in curs de eradicare in Cehia, Ucraina, Marea Britania.
Identificarea agentului de daunare se face prin mijloace clasice, in laborator, tehnici de identificare a bacteriilor pe medii de cultura selective, teste biochimice, PCR, etc., dar metodele de laborator adecvate pentru detectarea agentului patogen au fost stabilite intr-o schema armonizata interimara a UE pentru detectarea bacteriei, metode bazate pe colorarea indirecta (IFAS – anticorpi cu imunofluorescenta). Proba standard necesara este de 200 de tuberculi la 25 tone de cartofi.
Xylella fastidiosa = agentul bolii lui Pierce la vita de vie (Wells et al.) [XYLEFA])
Este o bacterie ce produce o boala ce este recunoscuta printre agentii patogeni ai vitei de vie, piersicului, cafelei si citricelor, dar se pare ca unele tulpini ale bacteriei pot ataca, in America de Nord, speciile de stejar. Pentru Romania este importanta capacitatea bolii de a ataca mai ales vita de vie. Pana in prezent, in Europa, vita de vie cu simptome ale bolii Pierce a fost confirmata in Kosovo, fosta Iugoslavie, in 1996, dar aceast aspect este neverificat, iar in prezent nu exista semnalari verificate despre raspandirea naturala a bolii lui Pierce la vita de vie.
In EU, boala este prezenta localizat in Corsica-Franta, Italia, Insulele Baleare-Spania, prezenta in curs de eradicare in Franta, Portugalia, Spania si nu a fost semnalata in Romania.
EPPO a inclus X. fastidiosa, pe lista A1 a organismelor daunatoare de carantina, deoarece se stie ca in regiunea EPPO, tulpina X. fastidiosa existenta la vita de vie are un potential mare de a distruge plantatiile de vita de vie si practica face ca unele zone unde vita de vie este cultivata traditional sa devina improprii cultivarii acesteia.
Trebuie sa amintim aici ca in Europa este o problema majora existenta unor vectori care pot transmite boala (Cicadellinae – Graphocephala atropunctata – Fig. 5 sau Cercopidae – Clastoptera xanthocephala – Fig. 6). Vectorii patogenului din America nu apar in regiunea EPPO, dar ne putem astepta ca specii de insecte ce inteapa si sug (Cicadellinae, precum Cicadella viridis sau specii de Cercopidae) sa poata transmite patogenul daca exista sursa de infectie. Corzile bolnave se maturizeaza neuniform, cu pete de tesut maro si verde. Ulterior, plantele infectate se dezvolta tarziu si produc lastari clorotici scurti, au frunze mici, distorsionate, cu cloroza intre nervure si lastari cu internoduri scurte. Cultivarele sensibile supravietuiesc 2-3 ani, cele tolerante chiar mai mult de 5 ani.
Desi inca nu este cazul, ar fi util ca fermierii, in plantatiile lor de vita de vie, sa urmareasca, mai ales daca au folosit la plantare material saditor provenit din Franta (Corsica), Italia, Portugalia, Spania cu insulele Baleare, aparitia unor simptome care pot sugera prezenta bolii lui Pierce in plantatiile de vita de vie. Cel mai caracteristic simptom al infectiei primare este arderea frunzelor, timpuriu apare uscarea brusca a unei parti a unei frunze verzi, care apoi se brunifica, dar tesuturile din jur devin galbene sau rosii.
Caracteristic si simptome care trebuie sa atraga atentia sunt prezenta celor 3 simptome tipice ale bolii Pierce:
- coarda afectata de boala are mai putine frunze, lastarii nu se maturizeaza uniform si au „insule verzi” (Fig. 7);
- „insulele verzi” ale coardei infectate sunt apropiate (Fig. 8);
- frunza de vita de vie infectata are zone de uscare pe margine sau intre nervuri.
Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca
Director general ICDPP Bucuresti
