Porumbul s-a semanat cu intarziere din cauza primaverii capricioase, dar si a problemelor legate de pandemie… Cu toate acestea, pentru ca porumbul este una din culturile majore din Romania, cultivatorii de porumb si-au tratat samanta si astfel nu au mai avut probleme cu daunatorii majori din perioada rasaririi (ratisoara porumbului, vierii sarma, viermii albi sau cenusii, eventual puricii cerealelor) sau cu bolile ce afecteaza porumbul in aceeasi perioada.
Pericolul nu a trecut. In aceasta perioada de vara se manifesta simptomele atacului gandacului vestic al radacinilor de porumb, sfredelitorului porumbului si chiar a omizii fructificatiilor.
Avand in vedere conditiile meteorologice din Romania, primele larve ale gandacului vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera sau WCR) incep sa apara la sfarsitul lunii mai, inregistrandu-se un maxim in iunie, fenomen ce se poate intinde pana in iulie.
Daunele cauzate de larvele ce sapa tunele in radacinile porumbului si le distrug pe masura ce se hranesc constau in distrugerea sistemului radicular (Fig. 1), iar in conditii de vant si/sau ploaie, plantele se culca la pamant sau se aplaca, aparand fenomenul “gat de gasca” (Fig. 2), ceea ce reduce posibilitatea plantei de a tolera stresul de umiditate si, mai tarziu, recoltarea mecanizata.
In perioada urmatoare incep sa apara adultii de Diabrotica virgifera (Fig. 3), fenomen ce se poate intinde pana in septembrie. Inainte de polenizare, adultii WCR se hranesc pe frunzele tinere de porumb, rozand epiderma superioara, formand dungi asemanatoare (Fig. 4) cu cele produse de gandacul balos (Oulema melanopus), uneori apar perforatii liniare, dar rareori adultii provoaca daune economice semnificative, cu exceptia cazului in care se hranesc cu matase si impiedica fecundarea, mai ales in loturile semincere.
In iunie au inceput sa zboare adultii de sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), iar porumbul este o gazda principala a daunatorului. Pagubele cauzate de O. nubilalis variaza de la an la an si de la o localitate la alta, de la o localizare geografica la alta, in functie de conditiile climatice, rezistenta/toreranta cultivarului si biologia agentului daunator.
Este greu sa urmarim aparitia adultilor in cultura de porumb, mai ales ca, in general, imperecherea are loc in alte zone apropiate, de aceea de cele mai multe ori identificam prezenta daunatorului prin existenta unor perforatii pe frunzele tinere, provocate de hranirea larvelor, gaurile facute de larve apar intr-o linie transversala tipica (Fig. 5).
Ulterior, atunci cand frunza creste, acelasi simptom apare pe frunzele inrulate (Fig. 6). In perioada urmatoare larvele patrund in tulpina, locul de intrare fiind evident la subtioara frunzei, marcat si de resturi datorate activitatii larvei, iar odata patrunsa in interior larva distruge tesutul vascular. Larvele de prima generatie, ataca partea superioara a plantei de porumb, atacul ulterior, in cazul celei de a doua generatie, larvele aparute sapa galerii in internodurile tulpinii sau chiar in stiulete, atacurile sunt usor vizibile pe tulpini sau pe partea apicala a urechilor de porumb. Acest daunator prezinta doua generatii/an, in zona de sud si centrala a tarii sau o generatie/an, in regiunile nordice sau situate la altitudine.
Datele pe termen lung au aratat ca, uneori, peste 95% din plantele de porumb au fost afectate de daunator, cu un numar variabil de larve per planta, s-a raportat, in cazul unor infestari moderate, pierderi de 300-600 kg/ha. Pierderile provocate se pot ridica la 40% din productia de boabe. Daunatorul este deosebit de important atat prin pagubele directe pe care le produce, cat mai ales prin favorizarea instalarii patogenilor (temutele ciuperci producatoare de micotoxine) si impiedicarea recoltarii mecanizate, deoarece atacul la tulpina determina frangerea acesteia.
Spre mijlocul verii (la sfarsitul lunii iunie si in iulie) pot aparea, mai ales in conditii de vreme calda si uscata, in lanurile cu o densitate a plantelor mare si fara aerisire (lipsa vantului curentilor de aer), paduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maidis), insecta foarte raspandita pe glob. In tara noastra este prezenta pe tot teritoriul in care sunt cultivate cereale.
Daunatorul, ca orice afid (paduche de planta), are formele aptere si forme aripate (1,7-2,2 mm), lungimea corpului fiind de doua ori mai mare decat latimea, corp alungit, de culoare verde deschis sau albastru deschis cu capul si toracele negre, abdomenul este verzui cu zone mai inchise la culoare (Fig. 7). In functie de conditiile climatice si zona, daunatorul are multe generatii/an, apropare intotdeauna este vizualizat formand colonii pe frunze (Fig. 8), panicule, chiar pe stiuleti, iar prin modul de hranire (intepat si absorbtia sevei din organele atacate), frunzele atacate se rasucesc, iar pe organelle atacate, din cauza eliminarii de daunator a excesul de hidrati de carbon sub forma de picaturi dulci, se dezvolta ciuperci ca un strat cenusiu (fenomen cunoscut sub numele de “fumagina”. O planta de porumb cu mai mult de 20 de afide este considerata infestata, iar urmarirea evolutiei daunatorului in cultura de porumb este esentiala pentru intreprinderea masurilor de combatere a daunatorului.
Masurile agrofitotehnice (rotatia culturilor, folosirea soiurilor si a hibrizilor rezistenti/toleranti, semanatul la inceputul epocii optime, etc.) au rolul lor in limitarea atacului, dar in cazul unor atacuri puternice in conditii favorabile dezvoltarii daunatorului se recomanda efectuarea de tratamente cu insecticide specifice.
Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera sin. Chloridea obsoleta, Heliothis armigera, H. obsoleta), in tara noastra, este semnalata peste tot, dar produce atacuri semnificative, in unii ani, pe anumite sole, in zona sudica a tarii, la porumb, dar mai ales la tomate. In conditiile climatice din Romania specia poate avea 2-3 generatii pe an. Prima generatie se dezvolta in mai-iunie, a doua in iulie si a treia la sfarsitul lunii august. Adultii pot proveni prin migratii din zonele sudice, sunt diferiti din punct de vedere al coloratiei (Fig. 9), anvergura aripilor este de circa 35-40 mm. Culoarea larvelor este variata, chiar pe aceeasi planta gazda, de la diferite nuante de verde pana la roz, brun sau chiar negru. Larva se poate deosebi de alte specii asemanatoare prin prezenta unei linii duble care se desfasoara pe mijlocul spatelui si prin striuri deschise, ce exista pe fiecare parte a corpului (Fig. 10). La porumb, larvele consuma initial matasea, apoi boabele in faza de lapte ceara din varful stiuletului, atacul daunatorului nu are o importanta deosebita, dar atacul acestuia este important pentru ca permite ciupercilor patogene (producatoare de micotoxine) sa fie prezente pe stiulete.
In anumite situatii, pe matasea stiuletilor de porumb pot fi vazuti asa numitii “gandaci de bere” sau “gandaci de picnic” (Glischrochilus quadrisignatus), ce se hranesc cu materialul vegetal care se descompune si este uscat, la porumb, de obicei, daunatorul este prezent pe stiulete (Fig. 11).
Este de subliniat faptul ca in prezent, in Romania, sunt omologate cateva insecticide pentru combaterea acestor daunatori, mai numeroase pentru combaterea adultilor viermelui vestic al radacinilor de porumb si mai putine pentru sfredelitorul porumbului, paduchelui verde al porumbului si omida fructificatiilor.
Pentru gandacul vestic al radacinilor de porumb sunt omologate 11 pesticide (1 pe baza de clorantraniliprol si lambda-cihalotrin, 1 pe baza de tiacloprid, 1 pe baza de deltametrin, 1 pe baza de alfa-cipermetrin, 2 pe baza de zeta-cipermetrin, 1 pe baza de acetamiprid si lambda-cihalotrin, 2 pe baza de lambda-cihalotrin, 1 pe baza de deltametrin, 1 pe baza de clorpirifos).
Pentru Ostrinia nubilalis sunt omologate 7 pesticide (2 pe baza de alfa-cipermetrin, 1 pe baza de clorantraniliprol, 1 pe baza de deltametrin, 1 pe baza de clorantraniliprol si lambda-cihalotrin, 1 pe baza de acetamiprid si lambda-cihalotrin si in fine 1 biologic pe baza de Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki tulpina ABTS-351).
Pentru Rhopalosiphum maidis sunt omologate 12 pesticide (2 pe baza de alfa-cipermetrin, 3 pe baza de deltametrin, 1 pe baza de acetamiprid si lambda-cihalotrin, 2 pe baza de acetamiprid si 3 pe baza de lambda-cihalotrin si in fine 1 pe baza de tiacloprid).
Pentru omida fructificatiilor sunt omologate 3 pesticide (1 pe baza de clorantraniliprol, 1 pe baza de clorantraniliprol si lambda-cihalotrin si, in fine, 1 biologic pe baza de Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki tulpina ABTS-351).
Atentie! In general, nu se aplica tratamente chimice de combatere a daunatorilor, dar in cazul in care atacul este deosebit de puternic si starea de vegetatie a porumbului permite tratamentele terestre, se recomanda aplicarea unor insecticide, iar in cazul in care se obtine autorizatie, se aplica aviotratamente. Practic, dintre masurile care pot fi aplicate pentru limitarea atacului unor daunatori se prefera cultivarea unor hibrizi rezistenti.
Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca
Director general ICDPP Bucuresti
