Despre ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll) s-a tot scris in ultimii ani si probabil se va mai scrie si in urmatorii ani. Odata cu regulamentele europene (218/783, 218/784 si 218/785) a fost interzisa folosirea celor trei substante active care fac parte din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin si tiametxan), atat ca tratament la samanta, cat ca si tratament in vegetatie, la culturile de toamna si cele de primavara, dar si in legumicultura de camp, livezi sau vita de vie. Practic, folosirea acestor substante active este permisa numai in conditii de sera, in timp ce folosirea la tratamentele efectuate in camp, la toate culturile, a fost interzisa. Cu mari eforturi, Romania a reusit sa obtina autorizari temporare pentru tratamentul semintelor de porumb sau floarea soarelui si in primavara acestui an. Cu totii stiti decizia Curtii Europene de Justitie, din ianuarie, acest an, nu o voi mai relua aici. Sansele pentru obtinerea de noi autorizari temporare in primavara anului 2024 sunt minime.
In mod normal se considera ca porumbul este gazda principala a ratisoarei porumbului (T. dilaticollis), aceasta planta satisfacand cel mai bine cerintele biologice ale insectei, atat pentru stadiul de adult, a carui pagube sunt foarte bine cunoscute de catre fermieri, cat si pentru dezvoltarea larvelor. Referitor la acest din urma aspect, este cunoscut faptul ca larvele se hranesc cu sistemul radicular al porumbului, dar pagubele produse de acestea sunt nesemnificative. Practic, larvele ratisoarei porumbului sunt „invizibile”:
- si la propriu – nu le putem vedea, ciclul biologic al acestora se desfasoara in sol: pe masura ce se dezvolta, larvele coboara in sol, pana la adancimea de 40-60 cm, uneori chiar si la un metru;
- si la figurat – atacul lor la radacini este nesemnificativ, fara a produce simptome vizibile sau pagube economice semnificative.
Faptul ca noi nu le vedem nu inseamna ca larvele nu se afla acolo, din contra. Pe langa porumb, exista o planta din flora spontana care satisface cel mai bine cerintele pentru dezvolarea larvelor ratisoarei porumbului, si anume palamida (Cirsium arvense), aceste plante avand un sistem radicular foarte bine dezvoltat. De asemenea, palamida poate constitui prima sursa de hrana pentru adulti, dupa ce acestia au aparut la suprafata solului, pana la rasarirea plantelor de porumb. Se stie ca ratisoara este un daunator polifag, pe langa gazda preferata, porumbul, atacand atat plante de cultura (grau, orz, soia, fasole, lucerna, trifoi, floarea soarelui, sfecla de zahar etc.), cat si plante din flora spontana (mohor, palamida etc.). In total sunt 34 de planta gazda pe teritoriul tarii noastre pentru acest daunator.
In ultimii zece ani, atacuri din ce in ce mai ridicate s-au inregistrat si la floarea soarelui. Suprafetele compromise datorita atacului ratisoarei au crescut de la un an la altul, fermierii fiind nevoiti sa semene din nou (uneori si de doua ori). Zonele in care s-au inregistrat cele mai mari pagube la floarea soarelui sunt aceleasi ca si in cazul porumbului, si anume sudul si sud-estul tarii. Floarea soarelui este o cultura foarte profitabila pentru fermieri. Prin urmare, suprafetele ocupate cu aceasta cultura au crescut foarte mult, mai ales in ultimul deceniu, ajungand sau chiar depasind un milion de hectare. Zonele in care se cultiva cele mai mari suprafete cu floarea soarelui din tara noastra coincid cu cele de maxima favorabilitate ale ratisoarei porumbului, si anume sudul si sud-estul tarii. Faptul ca in aceste zone avem o pondere foarte ridicata a suprafetelor ocupate cu porumb si cu floarea soarelui ridica probleme mari fermierilor pentru realizarea unei rotatii ca la carte. Drept consecinta, acestia fac rotatii scurte, in urma carora floarea soarelui revine pe aceeasi suprafata dupa numai 3 ani, in unele cazuri chiar dupa doi ani, lucru total nerecomandat de cercetarile multianuale efectuate in tara noastra. Dar exista si multe cazuri in care se practica monocultura…
In literatura de specialitate autohtona se mentineaza faptul ca floarea soarelui este planta gazda pentru ratisoara porumbului, atacul acestui daunator fiind periculos cand plantele se afla in primele faze de vegetatie, la fel ca si in cazul porumbului (de la rasarit la patru frunze, BBCH 10-14), numai ca in cazul florii soarelui, daca plantele sunt roase de la colet, atunci sunt compromise in totalitate.
Cu toate acestea, se mentiona faptul ca numai porumbul si palamida satisfac in totalitate cerintele biologice ale ratisoarei porumbului. Adica, chiar daca floarea soarelui este atacata, in unele cazuri cultura fiind compormisa, se considera faptul ca plantele de floarea soarelui nu satisfac in totalitate conditiile pentru inmultirea larvelor acestui daunator, la fel ca porumbul sau palamida.
Intr-o experienta pe care am avut-o in 2018, in conditiile unei ferme comerciale in judetul Ialomita, in apropiere de comuna Mihail Kogalniceanu, am constatat cateva lucrui interesante. In sola cu porumb care a facut obiectul acestei experiente, adultii de T. dilaticollis au migrat masiv din sola vecina, compromitand aproape toate variantele experimentale, mai putin cea la care s-a efectuat tratamentul semintelor de porumb cu imidacloprid (una dintre substantele active din clasa neonicotinoidelor pentru care s-a acordat autorizare temporara si in primavara acestui an). Numai ca sola vecina, de unde au migrat insectele in cultura de porumb, era cultivata cu rapita de toamna aflata in faza de inflorire la momentul efectuarii observatiilor. Cum rapita nu este o planta gazda pentru ratisoara porumbului, l-am intrebat pe fermier ce cultura a fost semanata in anul precedent. Raspunsul a fost floarea soarelui, care a fost semanata de doua ori, deoarece cultura a fost compormisa in urma atacului adultilor de T. dilaticollis. Ce inseamna acest lucru? Insectele au reusit sa ierneze in sola cu floarea soarelui, apoi, la momentul aparitiei in camp a adultilor hibernanti, acestia au migrat in masa la cultura de porumb, din sola vecina, care facuse obiectul cercetarilor din acel an. Este foarte posibil ca actualii hibrizi de floarea soarelui, care au un sistem radicular mai dezvoltat decat cei din trecut, sa permita dezvoltarea larvelor asa cum este in cazul porumbului sau a palamidei. Dar pentru realizarea acestor cercetari este necesar un volum foarte mare de sondaje efectuate la sol, prin urmare necesita un volum mare de forta de munca, este nevoie de multi bani si multi oameni.
Avand in vedere ca in zonele de maxima favorabilitate a ratisoarei porumbului din sudul si sud-estul tarii se cultiva suprafate mari cu porumb si floarea soarelui, precum si a faptului ca pagubele produse de ratisoara la floarea soarelui au crescut in ultimii ani, este necesara protejarea acestei culturi prin efectuarea tratamentului semintelor cu unul din insecticidele pentru care s-a acordat derogare in primavara acestui an. Problema este ca acordarea, pe viitor, a acestor derogari este improbabila.
Fermierii spun ca daca nu vor mai putea trata semintele se vor reorienta si vor cultiva alte culturi, cum ar fi soia, de exemplu. Numai ca si aceasta cultura face parte din „meniul” ratisoarei porumbului. Anul trecut, tot in judetul Ialomita, am vazut sole cu soia compromise in urma atacului, fermierii fiind nevoiti sa semene din nou.
Asa ca sa fim cu ochii pe floarea soarelui, cat plantele se afla in primele faze de vegetatie, sa tinem cat mai departe de cultura ratisoara porumbului.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
