Cum combatem fenomenul de declin in culturile de cais si piersic?

Publicat de

Producerea fenomenului de declin reprezinta un impediment major in extinderea livezilor de cais si piersic, ca urmare a procesului de pieire prematura a pomilor. Printre factorii care declanseaza acest proces se enumera virusurile, bacteriile, ciupercile patogene si microplasmele care patrund in lemnul pomilor, extenuati deja de factori agro-pedo-climatici.

In ceea ce priveste virusurile, acestea determina o stagnare a cresterii si diferite grade de clorozare a frunzelor. Scoarta de pe partea inferioara a trunchiului se ingroasa, iar tesuturile lemnoase ale radacinilor prezinta santuri si scobituri (strierea lemnului). La piersic, ramurile tinere dinspre varf se alungesc, iar frunzele raman mici si se grupeaza in rozeta (rozeta virotica).

Fig. 1

Astfel, la scurt timp dupa pornirea pomilor in vegetatie, ambele specii pot prezenta ofilire totala sau partiala, frunze mici, ingalbenite, ce se rasucesc pe partea inferioara a limbului (rasucirea clorotica a frunzelor).

Cancerul bacterian al caisului si piersicului (Agrobacterium radiobacter) (Fig. 1), se manifesta pe tot parcursul anului, dar cu intensitati diferite, in functie de sezon. Efectul cel mai important si cel mai pagubitor consta in pieirea brusca a ramurilor si chiar a pomilor in intregime, la putin timp dupa pornirea in vegetatie.

Citosporioza, produsa de ciuperca Cytospora cincta, provoaca de asemenea uscarea lenta sau brusca a ramurilor, de la varf spre baza pomului (Fig. 2). Infectiile multianuale si ulceratiile prezente pe trunchi si ramuri sunt insotite de scurgeri de gome (clei). Pe suprafata ramurilor atacate apar leziuni asemanatoare unor zgarieturi, iar prin cresterea lemnului se produc exfolieri. In jurul mugurilor si a lastarilor tineri afectati, apar zone ovale, brune, ce se usuca rapid, iar pe trunchi se dezvolta ulceratii mari, pomii prezentand in final frunzis ofilit, verde-galbui si ramuri degarnisite.

Fig. 2

Tot la cais si piersic este prezenta si eutipoza, boala provocata de ciuperca Eutypa lata, intalnita frecvent si in plantatiile viticole, care se manifesta prin uscarea ramurilor si a trunchiului, cu producerea de ulceratii si scurgeri de gome. In perioada de vegetatie frunzele se ofilesc, insa raman prinse de pomi. Tesutul lemnos devine fragil, iar ramurile afectate se rup cu usurinta fara a lasa fasii. Boala plumbului sau plumbagina se manifesta la cais si piersic primavara, pe frunze si lastari, apoi pe ramuri. Frunzele prezinta o culoare metalica-argintie, se incretesc partial si devin casante. Pe perioada verii stagneaza din crestere, alaturi de lastari si ramuri. Dupa intrarea pomilor in faza de declin avansat, la baza trunchiului se formeaza fructificatiile ciupercii (carpoforii), dispuse sub forma de palarioare.

Declinul produs de ciuperca Schyzophillum commune este extreme de rapid. Primele simptome constau in reducerea vigorii pomului, ingalbenirea frunzelor si uscarea ramurilor, incepand de la varf spre baza. Acest patogen constituie un pericol in special pentru plantatiile de cais din sud-estul tarii.

Combaterea declinului este destul de greu de realizat. Masurile preventive si profilactice raman cele mai importante mijloace de reducere a pagubelor. Pentru a preveni contaminarea pomilor, trebuie evitate ranirile, orice leziune a pomului constituind o „poarta de intrare” pentru majoritatea patogenilor implicati in procesul de declin. In acest scop se recomanda:

  • Evitarea pe cat posibil a ranirii radacinilor in timpul lucrarilor mecanice, prin executarea de araturi mai superficiale sau, pur si simplu, prin renuntarea la aceste practice si combaterea buruienilor cu erbicide specifice;
  • Protejarea trunchiului de vatamari mecanice, de insolatie si de stagnari de apa (baltire), ca si de atacul rozatoarelor;
  • Efectuarea taierilor in perioadele de minima actiune a unor patogeni asupra plantei (la sfarsitul perioadei de recoltare a fructelor) si dezinfectarea atat a foarfecii, la trecerea de la un pom la altul, cat si a leziunilor produse de aceste lucrari.

La infiintarea unor plantatii noi, se recomanda:

  • Folosirea unui material saditor sanatos, cerificat, garantat din punct de vedere sanitar la nivelul maxim posibil;
  • Evitarea plantarii dupa culturi premergatoare susceptibile in transmiterea unor boli;
  • Alegerea soiurilor si portaltoilor in functie de capacitatea de adaptare la conditiile pedoclimatice locale;
  • Evitarea infiintarii unei plantatii in locuri nefavorabile;
  • Administrarea rationala a ingrasamintelor (excesul de azot favorizand atacul patogenilor lignicoli- citosporioza, eutipoza).

Tratamentele chimice de baza pentru combaterea majoritatii patogenilor implicate in procesul de pieire prematura a pomilor se aplica toamna, la caderea frunzelor, cu produse pe baza de cupru. In plantatiile mai restranse ca suprafata, infectiile produse de unii patogeni pot fi eliminate odata cu ulceratiile de pe ramuri si prin razuirea tesuturilor moarte, operatiuni urmate de dezinfectarea locala, prin aplicarea de masticuri.

drd. ing. Lorena Gurau

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!