DROSOPHILA SUZUKII
(musculita cu aripi patate/drosofila cu aripi patate/musculita orientala a fructelor)
Drosophila suzukii M. (descrisa pentru prima data in anul 1931 de Matsumura) este o insecta de fructe de origine est-asiatica care a invadat rapid si alte tari ale lumii incepand cu anul 2000.
Spre deosebire de majoritatea celorlaltor specii de Drosophila care se dezvolta numai pe fructele aflate in descompunere, Drosophila suzukii este capabila sa ovipoziteze in fructele coapte, devenind un daunator major al unei varietati largi de specii atat de arbusti fructiferi salbatici si ornamentali, cat si de specii pomicole.
MORFOLOGIE SI BIOLOGIE
Incadrare taxonomica: Clasa Insecta;
Ordin: Diptera;
Familia: Drosophilidae;
Raspandire geografica in Europa: Franta, Italia si Spania;
Exemplarele adulte au aproximativ 3 mm lungime, sunt de culoare maronie, cu ochi rosii si pete pe aripi. Drosophila isi incepe activitatea la temperaturi mai mari de 10°C, iar in conditii optime de temperatura poate avea o generatie in 10 zile, insumand 7-8 generatii pe an. Ierneaza in stadiu de adult.
PLANTE GAZDA
Drosophila suzukii este un daunator polifag ce se poate dezvolta si ataca o gama larga de fructe din plante salbatice si ornamentale, precum si fructele speciilor pomicole cultivate.
In acest context, cele mai mari atacuri s-au manifestat asupra fructelor de: Prunus sp. (cires, prun, piersic), Vaccinium spp. (coacaz), Rubus spp. (zmeur, mur), Fragaria ananasa (capsun), Aronia melanocarpa (aronia/scorus) Vitis vinifera (vita de vie), Ficus carica (smochin), Cornus spp. (corn), Malus domestica (mar) etc.
Plantele ornamentale si de gard viu din vecinatatea culturilor de pomi si arbusti fructiferi sau livezilor pot fi de asemenea plante gazda, crescand semnificativ riscul de infestare cu Drosophila suzukii: Crataegus monogyna – paducel, Prunus spinosa – porumbar, Rosa canina – maces, Rubus fruticosus – mur salbatic, Symphoricarpos albus – hurmuz, Taxus baccata – tisa, Sambucus nigra – soc, etc.
Drosophila suzukii poate depune in acelasi loc 1-3 oua, iar pe un fruct (prun, mar, par) au fost depistate pana la 15 larve.
Initial, pe suprafata fructelor infestate se observa mici orificii (cicatrici) efectuate de femele pentru depunerea oualor, ducand la degradarea tesuturilor sub forma unor pete, iar ulterior, foarte rapid, larvele distrug pulpa fructelor. La deteriorarea fructelor participa si infectiile secundare cu bacterii sau ciuperci.
METODE DE COMBATERE
Datorita capacitatii ridicate de reproducere, precum si a abilitatii de dispersie a acestui daunator, sistemele de avertizare timpurie prin folosirea capcanelor cu otet sunt considerate vitale in zonele in care D. suzukii nu a fost inca semnalata.
Capcanele se pot realiza din pahare/sticle din plastic de 250-750 ml, cu capac. Pe lateral se efectueaza patru orificii de 5 mm diametru, prin care vor patrunde insectele. In interiorul paharului se adauga atractant (cel mai bun este otetul de mere).
MASURI CULTURALE SI MECANICE
- Recoltarea fructelor la timp si in mod regulat este principala masura, intrucat orice fruct care ramane in camp sau in livezi serveste drept sursa de hrana si permite oualor si larvelor sa isi completeze dezvoltarea, generand noi indivizi.
- Inlaturarea din culturi si din jurul acestora a plantelor din flora spontana ale caror fructe pot fi gazda pentru suzukii.
- Indepartarea resturilor fructelor cazute dupa recoltare (inclusiv si cele afectate de boli si daunatori), resturilor de la consum si prelucrare si arderea sau ingroparea acestora.
- Folosirea benzilor adezive, capcanelor, plaselor speciale, etc.
MASURI BIOLOGICE
- Folosirea pradatorilor si insectelor parazite:
Din lista insectelor rapitoare fac parte unele specii din familia Braconidae sau Sinopidae. Ca specii rapitoare pot fi enumerate Orius insidiosus (se hraneste doar cu D. suzukii), Orius laevigatus, Cardiastethus flaviventris, Cardiastethus nazarenus, Dicyphus temanini.
Ca si paraziti (care depun ouale pe larve) pot fi: Sobara japonica, Asobararu tescens, Genaspus xantopoda.
De asemenea, au mai fost descoperiti doi parazitoizi ai larvelor: Leptopilina heterotoma si Leptopilina boulardi si doi parazitoizi ai pupelor: Pachycrepoideus vindemiae si Trichopria drosophilae.
MASURI CHIMICE
Intrucat aceasta specie prezinta un numar mare de generatii, sunt necesare mai multe interventii chimice in faza de coacere a fructelor, ceea ce duce la sporirea riscului de reziduuri in fructe si, astfel, cresterea rezistentei daunatorilor si afectarea polenizatorilor si a altor specii utile. Astfel, cantitatea insecticidelor impotriva larvelor de D. suzukii este limitata, deoarece ouale sunt depuse in fructe, astfel incat larvele nu sunt expuse tratamentelor. Prin urmare, combaterea musculitei se axeaza pe tratamente chimice care vizeaza stadiul de adult.
Cele mai eficiente tratamente s-au demonstrat a fi insecticidele organofosfate si piretroide.
In concluzie, este necesara cunoasterea intregii game de plante gazda preferate din afara habitatelor cultivate, fiind esentiala pentru dezvoltarea strategiilor durabile de prevenire si protectie impotriva daunatorului D. suzukii.
De asemenea, fiind un daunator sesizat pe teritoriul Romaniei abia in anul 2013, este necesara luarea de masuri urgente, atat organizatorice (informarea organelor de supraveghere si administrative, producatorilor si a populatiei in general), cat si juridice (aprobarea unor masuri la nivel de stat, institutiilor stiintifice si universitatilor de profil, privind monitorizarea situatiei cu raspandirea acesteia si combaterea focarelor depistate).
ACS. Ing. Iuliana – Elena GOLACHE
Ing. Iulia MINEATA
BIBLIOGRAFIE
- Cazac T., Drosophila suzukii – o noua provocare pentru livezile si viile Moldovei, Institutul Stiintifico-Practic de Horticultura si Tehnologii Alimentare, Chisinau, R. Moldova, 2019
- Chireceanu C., Teodoru A., Chiriloaie A., First record of the spotted wing drosophila Drosophila suzukii (Diptera: Drosophilidae) in Romania, Romanian Journal for Plant Protection, Vol. VIII, 2015
- Chireceanu C., Teodoru A., Chiriloaie A., Musculita cu aripi patate – Drosophila suzukii (Matsumura 1931), Ed. Oscar Print, 2017
- Kenis M., Tonina L., Eschen R., van der Sluis B., Sancassani M., Mori N., Haye T., Helsen H., Non-crop plants used as hosts by Drosophila suzukii in Europe, J Pest Sci 89:735–748, 2016
- Tait, Rendon D., Brewer L., Dalton D., Lee J., Nieri R., Park K., Pfab F., Rossi-Stacconi M.V, Walton V., Noncrop Host plants used by spotted-wing Drosophila, Oregon State University Extension Service, 2019
- http://madr.ro/pages/fitosanitar/fisa-fitosanitara-Drosophila-suzukii.pdf. (Accesat 20.10.2020)
- https://canr.msu.edu/ipm/diseases/spotted_wing_drosophila. (Accesat 20.10.2020)
- https://cabi.org/isc/datasheet/109283 (Accesat 21.10.2020)
- https://eppo.int/taxon/DROSSU (Accesat 20.10.2020)
- http://drosophila-suzukii.se/su/ (Accesat 20.10.2020)
- https://bctfpg.ca/pest_guide/info/59/ (Accesat 20.10.2020)
- https://www.postharvest.biz/en/news/postharvest-burial-of-drosophila-suzukii-infested-fruit-waste-to-reduce-the-damages-on-cherry-fruits/_id:80640/ (Accesat 20.10.2020)
- https://andermattbiocontrol.com/sites/pests/spotted-wing-drosophila.html (Accesat 20.10.2020)
- https://pcfruit.be/en/drosophila-suzukii (Accesat 21.10.2020)
- https://wikipedia.org/wiki/Drosophila_suzukii (Accesat 21.10.2020)
- https://edu/blogs/blogcore/postdetail.cfm?postnum=1483%20 (Accesat 21.10.2020)
- https://sciencephoto.com/media/686244/view/drosophila-suzukii (Accesat Accesat 20.10.2020)
- https://com/how-to/disease-and-pests/spotted-wing-drosophila-control/. (Accesat 20.10.2020)
- http://madrm.gov.md/sites/default/files/PressReleas/Documente%20Atasate/Drosophila%20suzuki.pdf. (Accesat 21.10. 2020)
